Locuri de vizitat si atractii turistice langa Susani, judetul Valcea

Schitul Patrunsa. Schitul este una dintre multele ctitorii, aceasta din anul 1740, ale episcopului Climent al Ramnicului. Aspectul ce ni s-a parut a fi cel mai interesant, dincolo de izolarea specifica unui asezamant monahal, dar mai putin intalnita in zilele noastre, este aspectul de satuc al comunitatii, chiliile calugarilor fiind casute imprastiate pe pantele Muntelui Patrunsa, existand si un nucleu concentrat in preajma bisericii.

Piramidele din valea Stancioiului. Piramidele de pamant din valea Stancioiului reprezinta o rezervatie geologica spectaculoasa, situata in apropierea orasului Ramnicu Valcea, pe valea paraului Stancioi.

Schitul Iezer. Schitul Iezer, una dintre cele mai izolate sihastrii din nordul Olteniei, se afla la o distanta de 5 kilometri nord de satul Cheia, judetul Valcea.

Pajistea Gogosu-Stefanel. Pe teritoriul localitãþii Gogoºu se aflã o suprafaþã protejatã de 10 ha, cu denumirea Pajiºtea Gogoºu - ªtefãnel, unde predominã formaþiuni ierboase, tufiºuri, arbuºti, pãduri. Pajistea se aflã în Podiºul Getic, pe platforma Desnãþuiului, la graniþa cu Câmpia Olteniei.

Parcul terapeutic Vatra Nicolae Balcescu. Prima alee terapeutica din Oltenia se afla in comuna Nicolae Balcescu, la poalele dealului Mangureni. Are o suprafata de 400 m2 si este impartita in mai multe zone.

Valea Sodomului Sacelu. Rezervatia naturala de tip paleontologica Valea Sodomului - Sacelu.

Padurea colorata Baia de Fier. Padurea colorata se afla la sud de Baia de Fier si la vest de Ciupercenii de Oltet, la intersectia drumului national DN67 si drumul comunal DC26. Este un proiect ArtLand, care se numeste Gradina Paradisului, ideea artistului vizual Mihai Topescu.

Piramidele de la Slatioara. Martori ai eroziunii apei, temperaturii si vantului asupra unor strate relativ slab cimentate formate din pietrisuri si nisipuri, piramidele de la Slatioara, ca si cele de pe acelasi masiv deluros Magura Slatioarei, dar de la Stroiesti, sau celelalte de pe Maguricea Slatioarei, ofera un spectacol ce nu trebuie pierdut, eroziunea generatoare fiind activa si continua.

Orasul lalelelor Pitesti. Simfonia Lalelelor - expozitia anuala de flori din Pitesti, supranumit Orasul lalelelor sau Olanda Romaniei, este traditie de primavara a orasului.

Rapa Evantai. Rezervatia Ocnele Mari se intinde pe o suprafata de 1,4 ha, se afla in apropierea orasului Ocnele Mari. Rezervatia naturala geologica este situata in Subcarpatii Valcii, in bazinul Paraul Sarat, afluent de dreapta a raului Olt.

Padurea Trivale. Padurea Trivale, Pitesti. Am gasit comoara ieri duminica - Destul de bogata si bine ascunsa. Am gasit comoara - Nu am luat nimic.

Valea Ibanului Bobu. Rezervatia naturala de tip paleontologic Valea Ibanului - Bobu, Scoarta.

Troita de la confluenta Cheia-Comarnice. La Schitul Pahomie, de sub culmea Builei-Vanturarita, se ajunge, urmand, spre final, drumul forestier de pe valea Cheia, dar parasindu-l la confluenta acesteia cu paraul Comarnice, de unde se continua pe un brat al drumului precizat. Intersectia este marcata de prezenta unei troite.

Piramida din cartierul Prundu Pitesti. Piramida de metal si sticla, din cartierul Prundu - Pitesti, este o copie fidela a Marii Piramide a lui Keops, construita la scara 1:10. A fost ridicata in anii 80 ai secolului trecut, si se pare ca a fost candva un laborator de cercetare si experimentare.

Locul fosilifer Groserea Costesti Aninoasa. Locul fosilifer Groserea este o arie protejata, in apropierea satului Costesti, pe teritoriul comuniei Aninoasa, in lunca unui parau afluent al raului Groserea. Au fost descoperite aici resturi de fosile de fauna Sarmatiana, depozitate in stratele de roca sedimentara.

Culele de la Maldaresti. In satul Maldaresti, la 4 km sud de orasul Horezu, se afla o filiala a Muzeului Judetean Valcea, Complexul Muzeal Culele de la Maldaresti, organizata pe seama culelor Greceanu si Duca si aflata in incinta casei memoriale IG Duca.

Valea Rea Radovan. Pãºunile de la Radovan ºi Valea Rea sunt importante prin prezenþa plantei Ziziphora capitata, rudã cu cimbriºorul. Se afla la o distanþã de 2,5 km faþã de comuna Radovan, pe 20 ha, între Pãdurea Radovan ºi Ferma Valea Rea.

[ Sus ↑ ]