Locuri de vizitat si atractii turistice langa Dimulesti, judetul Valcea

Locul fosilifer Groserea Costesti Aninoasa. Locul fosilifer Groserea este o arie protejata, in apropierea satului Costesti, pe teritoriul comuniei Aninoasa, in lunca unui parau afluent al raului Groserea. Au fost descoperite aici resturi de fosile de fauna Sarmatiana, depozitate in stratele de roca sedimentara.

Piramida din cartierul Prundu Pitesti. Piramida de metal si sticla, din cartierul Prundu - Pitesti, este o copie fidela a Marii Piramide a lui Keops, construita la scara 1:10. A fost ridicata in anii 80 ai secolului trecut, si se pare ca a fost candva un laborator de cercetare si experimentare.

Schitul Iezer. Schitul Iezer, una dintre cele mai izolate sihastrii din nordul Olteniei, se afla la o distanta de 5 kilometri nord de satul Cheia, judetul Valcea.

Orasul lalelelor Pitesti. Simfonia Lalelelor - expozitia anuala de flori din Pitesti, supranumit Orasul lalelelor sau Olanda Romaniei, este traditie de primavara a orasului.

Castrul Arutela. Azi monument istoric, castrul a fost construit in ultimul an de domnie a imparatului Hadrian (117-138), facand parte din linia de aparare impotriva atacurilor barbarilor, Limes Alutanus. Cutie Arutela - Aam gasit-o, e acolo. Hotel pentru boschetari - Dupa nereusita de la manastirea Turnu, speram sa gasesc geocutia ascunsa aici.

Cheile Cheia. Cheile Cheia, situate in Parcul National Buila-Vanturarita, Muntii Capatinii, sunt unele dintre cele mai inguste si salbatice sectoare de chei din tara.

Pestera Iedului Baia de Fier. Pestera Iedului, monument al naturii, este o arie protejata aflata in bazinul hidrografic al vaii Galbenului, pe teritoriul comunei Baia de Fier. Este o cavitate cu o adancime de 300 m.

Padurea Trivale. Padurea Trivale, Pitesti. Am gasit comoara ieri duminica - Destul de bogata si bine ascunsa. Am gasit comoara - Nu am luat nimic.

Valea Sodomului Sacelu. Rezervatia naturala de tip paleontologica Valea Sodomului - Sacelu.

Piramidele din valea Stancioiului. Piramidele de pamant din valea Stancioiului reprezinta o rezervatie geologica spectaculoasa, situata in apropierea orasului Ramnicu Valcea, pe valea paraului Stancioi.

Padurea colorata Baia de Fier. Padurea colorata se afla la sud de Baia de Fier si la vest de Ciupercenii de Oltet, la intersectia drumului national DN67 si drumul comunal DC26. Este un proiect ArtLand, care se numeste Gradina Paradisului, ideea artistului vizual Mihai Topescu.

Valea Ibanului Bobu. Rezervatia naturala de tip paleontologic Valea Ibanului - Bobu, Scoarta.

Valea Rea Radovan. Pãºunile de la Radovan ºi Valea Rea sunt importante prin prezenþa plantei Ziziphora capitata, rudã cu cimbriºorul. Se afla la o distanþã de 2,5 km faþã de comuna Radovan, pe 20 ha, între Pãdurea Radovan ºi Ferma Valea Rea.

Piramidele de la Slatioara. Martori ai eroziunii apei, temperaturii si vantului asupra unor strate relativ slab cimentate formate din pietrisuri si nisipuri, piramidele de la Slatioara, ca si cele de pe acelasi masiv deluros Magura Slatioarei, dar de la Stroiesti, sau celelalte de pe Maguricea Slatioarei, ofera un spectacol ce nu trebuie pierdut, eroziunea generatoare fiind activa si continua.

Schitul Ostrov. Primul asezamant de maici de pe teritoriul actualei Romanii, Schitul Ostrov, ctitorie din 1520-1521 a lui Neagoe Basarab, se afla pe o insulita a Oltului accesibila din centrul Calimanestiului. Schitul Ostrovului - In drum spre Bucuresti, am oprit in acest minunat oras si am intrat pe insula in cautarea cutiei. Se pare ca nu am cautat unde trebuia - Dupa nereusitele de la manastirea Turnu, respectiv castrul Arutela.

Pajistea Gogosu-Stefanel. Pe teritoriul localitãþii Gogoºu se aflã o suprafaþã protejatã de 10 ha, cu denumirea Pajiºtea Gogoºu - ªtefãnel, unde predominã formaþiuni ierboase, tufiºuri, arbuºti, pãduri. Pajistea se aflã în Podiºul Getic, pe platforma Desnãþuiului, la graniþa cu Câmpia Olteniei.

Schitul Patrunsa. Schitul este una dintre multele ctitorii, aceasta din anul 1740, ale episcopului Climent al Ramnicului. Aspectul ce ni s-a parut a fi cel mai interesant, dincolo de izolarea specifica unui asezamant monahal, dar mai putin intalnita in zilele noastre, este aspectul de satuc al comunitatii, chiliile calugarilor fiind casute imprastiate pe pantele Muntelui Patrunsa, existand si un nucleu concentrat in preajma bisericii.

Schitul Pahomie Buila-Vanturarita. Situat la poalele Masivului Buila-Vanturarita, schitul dateaza din anul 1520, desi este vehiculat, in acest sens, si anul 1509. Numele ii provine de la cel al monahului ce l-a infiintat.

[ Sus ↑ ]