Localitatea Jijila (judetul Tulcea) Resedinta: Jijila.
Podul si cazematele germane de langa Balta Salcuta la 9,93 kmPe DN 22E, ce pleaca din satul IC Bratianu, punctul de trecere cu bacul spre si dinspre Galati, spre interiorul Dobrogei, la 8 km de sat, dar pe teritoriul satului Garvan, se afla Balta Salcuta, amenajata si pentru pescuit de agrement. Podul ce n-a fost - Am vizitat podul ce n-a fost intr-o zi fierbinte de vara. Dupa ce a plecat ciobanul cu turma de oi - Prima data am ajuns la capatul nordic al ramasitelor podului german. Geocutia de la piciorul podului german - Desi am mai vizitat ruinele podului german, carora de altfel le-am admirat trainicia, nu stiam ca au si secrete.
Izvorul Cozluk Muntii Macinului la 20,06 kmTraseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci. Bujori in zona Cozluk - Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu. Indicatii prea vagi - Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit.
Tabia Veche la 21,79 kmPe malul drept al Dunarii sunt cunoscute cel putin doua cetati getice: Dinogetia (Garvan) si Noviodunum (Isaccea).
Malul Dunarii langa IC Bratianu la 14,43 kmIn drum spre muntii Macin, am traversat Dunarea cu bacul intre Galati si comuna IC Bratianu. Lipsa geocutie - Profitand de vremea frumoasa de dupa revelion, am trecut Dunarea dupa cutiutele ascunse , cele mai apropiate.
Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei la 18,37 kmFormatiune stancoasa deosebit de spectaculoasa, Pietrele Mariei se aseamana, mai ales privite de pe creasta, cu spinarea unui dinozaur. Indicatii prea vagi - Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul.
Varful Cozluc Muntii Macinului la 18,85 kmCozluc este unul dintre dealurile spectaculoase ale abruptului sudic al Muntilor Macin, prin haosul de stanci de pe culmea sa. Eroare, Sulucu e Cozlucu - Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare). Am vrut sa impusc doi iepuri dintr-o singura impuscatura - Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis.
Cazemata de pe Dealul Bugeac la 9,79 kmDealurile Bugeacului reprezinta prelungirile extrem-nordice ale Muntilor Macin, relativ departate, izolate si mult mai joase decat corpul principal al acestor munti, de care sunt legate prin Pasul Garvan (58 m). Geocutia de la Dealurile Bugeacului - Am pornit in februarie, pe 21, intr-o duminica pe la pranz, sa facem Dealurile Bugeacului. Vara nu-i ca iarna - Am trecut Dunarea cu bacul, de la Galati la comuna IC Bratianu, unde am amenajat un geoascunzis. Felicitari pentru drumetie - Si pentru gasirea geocutiei.
Dealul cu bujori Ciucurova la 43,52 kmDealul cu bujori - Atmagea, Ciucurova. Bujori fara petale - Sosind dinspre nord, am gresit intersectia. Bujori cu boboci - Am reusit destul de usor sa gasim poiana cu bujorii.
Sub Pietrele Mariei Muntii Macinului la 18,11 kmPietrele Mariei reprezinta o spectaculosa formatiune granitica din Depresiunea Greci, martor al eroziunii de care au avut parte hercinicii Munti ai Macinului. Pietrele erau, pe Maria nu am vazut-o - Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde. Geocutia lipseste, dar macar am gasit umbra - Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei.
Biserica din Telita Frecatei la 36,42 kmBiserica satului Telita - relativ de curand, declarata monument istoric - este renumita prin arhitectura specifica bisericilor slave si prin numarul de turnuri, 6 sau 7.
Pestera de la Stanca Dealul Consul la 40,5 kmDealul Consul are o alcatuire mai putin comuna, pe de o parte din roci vulcanice, pe de alta parte dintr-un soclu de calcare triasice, intr-o klippa de acest gen fiind cantonata si Pestera de la Stanca.
Cetatea antica Dinogetia Garvan la 8,47 kmCetatea antica de la Dinogetia este un sit arheologic complex, pluristratificat, in a carui arie au fost identificate in urma cercetarilor arheologice de teren efectuate in cursul secolului XX urmatoarele. Cetatea buruienilor si ierburilor aromatice - De pe drumul asfaltat se poate ajunge pana la poarta sitului arheologic cu masina, pe un drum de pamant, posibil inundat cu ocazia ploilor.

La poalele muntilor Macin, in apropiere de comuna Greci, gasim un copac singuratic, care a devenit faimos datorita pozelor fotografului Mircea Bezergheanu. Geocutia de la Copacul lui Bezergheanu - Copacul e emblematic si celebru in zona Pietrelor Mariei de langa Muntii Macin.
Macin la 7,56 kmMuntilor Macin sunt alcatuiti in special din granit, si sunt cei mai batrani din Europa - varsta aproximativa a muntilor Macin este de 250 milioane ani, fata de muntii Carpati in varsta de doar 35 mil ani. Un flavor de Macin - Ascunzisul este excentric localizat fata de traseul marcat al culmii Pricopanului ce trece prin apropiere. Macin - Dupa o dupa-amiaza petrecuta la Iacobdeal a urmat o tura in Muntii Macin, mai exact Creasta Pricopanului. Scurtatura sa zicem - Ca sa gasim ascunzisul a trebuit sa scurtcircuitam oarecum traseul tuistic al crestei Pricopanului.
Troesmis la 18,29 kmCetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se afla pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta.
Dealul Consul la 42,16 kmEste o aparitie insolitã in peisajul muntos al Dobrogei de Nord prin izolarea sa de dealurile Babadagului din imprejurimi si de care tine structural.
Culmea Pricopanului - Muntii Macin la 5,71 kmCulmea Pricopanului este creasta secundara, dar impunatoare a Muntilor Macin, caracterizata prin uriase formatiuni granitice, stanci semete si panorame vaste de jur imprejur. Peisajul ca si relieful este de tip alpin si chiar daca inaltimea culmii pare aparent mica, efortul este usor sustinut la urcus.
Locuinta rupestra Dealul Baroi Harsova la 69,61 km. La nord-vest de Harsova, intre Dunare si drumul national DN2A, pe dealul Baroi, se afla un sit arheologic rupestru. Incercare de localizare nereusita - Avand la dispozitie coordonatele precizate in Repertoriul Arheologic National, am incercat localizarea sitului arheologic rupestru.
Lacul Balta Alba Balta Alba la 62,71 km. Lacul Balta Alba este situat langa localitatea omonimã (resedinta de comuna), accesul, mai facil, la el facandu-se insa din satul Baile, al aceleasi comune.
Copyright © 2007-2025 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.