Localitatea Tincova (judetul Caras-Severin) Resedinta: Sacu. Denumire maghiara: Tinkova. Alta denumire: Tinkó.
Autentificare/Inregistrare --> Atractii turistice - Harti, descrieri si comentarii detailate, poze, posibilitate de cautare, navigare pe teren in timp real pentru cei cu acces complet.

Locuri de vizitat si atractii turistice langa Tincova, judetul Caras-Severin

Complexul megalitic Muntele Mic la 34,58 km
Complexul megalitic de langa complexul turistic Muntele Mic din Muntii Tarcu se afla in locul unde izvoreste paraul Valsan. Pe una dintre stanci se afla o scriere rupestra, petroglife ce nu au putut fi interpretate pana in acest moment.
Turnul medieval Ruieni Turnul medieval Ruieni la 25,03 km
Turn de observare din vremea romanilor, construit pe drumul roman de la Sarmizegetusa la Tibiscum. Minunata priveliste - Am gasit geocutia amplasata la acest foarte interesant turn de observatie.
Cheile Armenisului Armenis la 40,76 km
Raul Timis si-a taiat drum in roca dura a Muntilor Semenic, in mai multe locuri. Langa cheile aflate la nord de satul Teregova, si langa Armenis s-a format un surduc epigenetic, frumos si salbatic, Cheile Armenisului.
Tumulul Gramurada de la Jupani la 28,73 km
La nord-vest de localitatea Jupani, apartinand de comuna Traian Vuia (mai demult Bujor), gasim un grup de tumuli. Movila antropica numita Gramurada de la Jupani este situata la 610 m est-nordest de Halta Susani-Bega, la 30 m nord de paraului Glavita, pe malul drept.
Pod natural pe Cerna la 43,55 km
Pod natural pe Cerna, Bolta apei, Tunel raul Cerna
Dealul Danila Ocna de Fier la 40,68 km
Dealul Danila se inalta deasupra platoului de marmura Poiana Danilii, la sud-vest de Ocna de Fier. Este un loc excelent pentru catarare sportiva, prezentand un perete vertical de aproximativ 50 m inaltime.
Castrul roman Teregova la 46,46 km
Castrul roman de la Teregova se afla la confluenta raurilor Rece si Timis, la aproximativ 2 km nord de sat, intre raul Rece si drumul european, pe malul stang al raului. Castrul a fost amplasat intre Mehadia si Tibiscum, de-a lungul drumului care marcheaza granita de sud-vest a Daciei.
Valul de pamant de la Bucova la 41,39 km
Valul de pamant Antica Loca, Bucova
Muzeul de mineralogie Constantin Gruescu Ocna de Fier la 38,46 km
Muzeul particular de mineralogie estetica a fierului Constantin Gruescu se afla la Ocna de Fier, pe strada Vale numarul 113. Aici nea Costica a adunat peste 2 mii de flori de mina, din zonele Ocna de Fier, Dognecea, Oravita, Anina, Moldova Noua, dar si de peste hotare.
Cariera de marmura Bucova la 42,56 km
Cariera de marmura, exploatata inca de pe vremea Romanilor, se afla amonte pe Valea Bistra, la o distanta de 7 km de Bucova, langa dealul Prigor, in punctul numit La perete. Este o cariera de calcar cristalin de culoare alba, batand in albastru, uneori patat in negru din cauza unui mic continut in grafit.
Punct panorama Dealu Golului Resita la 37,64 km
Pornind din parcarea Lidl, din sud-vestul orasului Resita, o poteca urca pe Dealul Golului. Dupa parcurgerea treptelor cu balustrada de lemn, se ajunge la stema UCMR, de unde avem o priveliste superba asupra orasului.
Manastirea Piatra Scrisa Manastirea Piatra Scrisa la 41,18 km
Loc sfant, icoana cu origine miraculoasa, in Defileul Timisului, in apropierea si la nord-vest de satul Armenis. Manastirea Piatra Scrisa - In urma unor lucrari de reabilitare a locului, clopotnita a fost desfiintata. Ascunzis aproape drive-in - Langa podul de cale ferata, respectiv stanca Sfanta Treime exista cate o parcare mare pe ambele sensuri ale drumului.
Lacul Zervesti la 22,17 km
Lacul de acumulare Zervesti este situat la aproximativ 6 km de Caransebes, la iesirea din satul Zervesti, inspre Muntele Mic. Pe malul lacului - Am gasit geocutia ascunsa pe malul lacului de acumulare Zervesti. Drumul de acces este asfaltat Lacul constitue un loc foarte frumos de pescuit, atat de pe mal, cat si din barca, speciile cele mai reprezentative fiind cleanul si carasul.
Serpentine Transluncani Luncanii de Jos la 20,32 km
Transluncani, sau drumul agricol Oboarele, este un drum asfaltat spectaculos, devenit atractie turistica in 2019. Este sapat in stanca si versant de munte, lung de 4,5 km, si leaga localitatile Luncanii de Jos si Ruschita.
Castrul roman Agnavie Zavoi la 20,87 km
Castrul roman Agnavie, Zavoi
Cleantul Gainii Muntele Mic la 33,88 km
Statiune renumita in zona Banatului de munte, prin practicarea schiului pe partiile moderne si Crucea amplasata pe formatiunea de teren ce poarta denumirea Cleantul Gainii, ce strajuieste statiunea si de unde se poate admira panorama, in toata splendoarea ei, spre campia Timisului. La peste 1600 m - Am gasit geocutia de pe Muntele Mic.
Rezervatia Groposu la 31,26 km
Rezervatia Groposu este o arie protejata de tip mixt, geomorfologic, faunistic, forestier si floristic, care se afla in Parcul National Semenic - Cheile Carasului.
Maru la 25,58 km
Moara de apa, si vaioaga sau valtoarea de la Maru
Castrul Roman Tibiscum la 12 km
Vestigii istorice, ce definesc radacinile poporului nostru prin influenta culturii romane, aflate in apropierea localitatii Jupa de pe comunicatia Lugoj - Caransebes.
Acumularea Topolovatu Mare la 46,8 km
Carpodrom, Topolovatu Mare
Cetatea Haiducilor Jdioara la 6,8 km
Cetatea Haiducilor din Jdioara este atestata documentar ca cetate regala in anii 1320-1329. Constructia facea parte din sistemul de fortificatii al regatului maghiar consolidat dupa 1241.
Pietrele Cohului Pietroasa la 34,15 km
Pietrele Cohului se afla la sud-est de localitatea Pietroasa. Denumirea locului pe harta veche austriaca este Eisen-Stollen, iar cuvantul german Bergwerkstollen tradus in limba romana inseamna galeria unei mine de fier.
La Blide Muntele Mic Muntii Tarcu la 32,04 km
La nord de complexul turistic Muntele Mic din Tarcu, la nord-vest de mai cunoscutele Pietrele lui Scorilo, in locul cunoscut sub numele La Blide, gasim o valoare naturala unica. Se prezinta sub forma unei lespezi din sist, pe care putem vedea 3 semisfere sau blide, de unde si denumirea blocului de piatra.
Cheile Teregovei Armenis la 43,99 km
Culoarul Timis-Cerna este cel mai lung culoar din Carpati, are 90 km lungime, intre Armenis si Teregova se ingusteaza, formand Cheile Teregovei. Prin cheile inguste ale Teregovei se face trecerea spre nord din depresiunea Teregova spre Depresiunea Caransebesului.
Cheile Carasului Cheile Carasului la 45,38 km
Raul Caras traverseaza de la est la vest Muntii Aninei, in care a daltuit cu maiestrie si forta, pe o lungime de aproximativ 19 km, unul dintre cele mai frumoase sectoare de chei din tara.
Sequoiadendron Giganteum la 48,89 km
Arborele sequoia din Parcul National Semenic - Cheile Carasului are diametrul de 5,7 m si inaltimea de 45 m. Are o varsta de aproximativ 150 de ani, se afla la 4,4 km de Pestera Comarnic.
Locul fosilifer Apadia la 22,47 km
Locul fosilifer Apadia este situat pe o faneata, in zona colinara a dealurilor interioare, identificata pe ogasele Ursului si Tiganului, din bazinul hidrografic Pogonis.
Cetatea Caras Cetatea Caras la 44,99 km
Cetatea Caras se afla in apropierea comunei Carasova, pe Dealul Zaglavac, pe traseul turistic marcat cu triunghi rosu. Peripetii cu aceiasi caini - Am reusit sa ajung la cetate dupa ceva peripetii, cu aceiasi caini cred.
Tunelul Dragostei Tunelul Dragostei Obreja la 14,47 km
Tunelul Dragostei este un tunel format din vegetatie pe o cale ferata abandonata. Tunelul Dragostei - Am profitat de ziua frumoasa de toamna. Corectie coordonate - Multumesc pentru corectie, am modificat coordonatele ascunzisului. Se afla la aproximativ 13 km de Caransebes, intre Obreja si Glimboca, paralel cu drumul dintre aceste localitati.
Tumulul Gramurada lui Ticu Susani la 28,93 km
La nord de localitatea Susani, apartinand de comuna Traian Vuia (mai demult Bujor), gasim un sit arheologic. Movila numita Gramurada lui Ticu, situata la 540 m nord de biserica si la 20 m sud de calea ferata, este un sanctuar de epoca hallstattiana.
[ Sus ↑ ]
Taul dintre Brazi. Taul dintre Brazi este situat la altitudinea de 1740 m, in plina padure de molid, aproape de limita sa superioara, lateral fata de firul paraului Gales.
Pasul Porta Orientalis Domasnea. Pasul Porta Orientalis se afla la nord de satul Domasnea, pe cumpana apelor. Poarta Orientala face legatura intre Valea Mehadica si Valea Timisului.
Cascadele Pietrele Cascadele Pietrele. Va propunem traseul cel mai des folosit, pentru a ajunge in Retezat din nord. Pornim din localitatea Ohaba de sub Piatra, si trecem prin localitatile Salasu de Sus, Malaiesti si Nucsoara.
Taul Custura Mare Muntii Retezat. Lacul Mare al Custurii, sau Taul Custura Mare.
Gurasada Fun Park. Gurasada Fun Park - Gothatea.
Cetatea Malaiesti Cetatea Malaiesti Salasu de Sus. Cetatea construita pe pamantul cnezilor Saracin din Salasu de Sus, a fost o constructie mica, dar foarte ingenioasa. Inainte si dupa renovare - Am fost si inainte de renovare, cat si dupa renovare. Ea a fost ridicata in Evul Mediu, cand incursiunile turcesti din zona s-au inmultit.
Cetatea Colt Cetatea Colt. Sud de orasul Hateg, din localitatea Santamaria Orlea, se desprinde un drum asfaltat catre localitatea Rau de Mori. Superba privelistea - Gasita in stare buna. Cetatea Colt - Dupa un efort sustinut am ajuns si la cetate, dupa ce am vizitat Manastirea Colt. Dupa 18 km ajungem in satul Colt, unde pe malul drept geografic al Rausorului se inalta cetatea Colt.
Ansamblul de mori din Mehadica. Ansamblul de mori din valea paraului Mehadica cuprinde Moara Orzasca, Moara Aurasca, Moara de la Piatra Surului, Moara Vegeasca, Moara Gherghineasa, Moara de la Stiubei, Moara Gaiceasca, Moara Chiceasca, Moara Mica, Moara din Salciile Late, Moara din Zacatoare, Moara din Anin, Moara Giurceasca.
Rezervatia de zimbri Padurea Slivut Hateg. Refacerea speciei zimbru in Romania a inceput in anul 1958, cand au fost aduse in padurea Slivut de langa Hateg, doua exemplare din Polonia.
[ Sus ↑ ]
Atractii turistice Cavaran - Obiective turistice Bucovat Localitati apropiate: Sacu la 2,54 km, Cavaran la 2,86 km.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.