Localitatea Voinesti (judetul Braila) Resedinta: Maxineni.

Autentificare/Inregistrare --> Atractii turistice - Harti, descrieri si comentarii detailate, poze, posibilitate de cautare, navigare pe teren in timp real pentru cei cu acces complet.

Locuri de vizitat si atractii turistice langa Voinesti, judetul Braila

Ceasul public Braila la 24,95 km
Ceasul public - Piata Traian, Braila.

Troesmis la 47,42 km
Cetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se afla pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta.

Termele romane Cetatea Dinogetia la 32,92 km
Termele romane se afla la aproximativ 150 m distanta, in directia sud-est, de la cetatea antica Dinogetia.

Podul si cazematele germane de langa Balta Salcuta la 31,04 km
Pe DN 22E, ce pleaca din satul IC Bratianu, punctul de trecere cu bacul spre si dinspre Galati, spre interiorul Dobrogei, la 8 km de sat, dar pe teritoriul satului Garvan, se afla Balta Salcuta, amenajata si pentru pescuit de agrement. Dupa ce a plecat ciobanul cu turma de oi - Prima data am ajuns la capatul nordic al ramasitelor podului german. Geocutia de la piciorul podului german - Desi am mai vizitat ruinele podului german, carora de altfel le-am admirat trainicia, nu stiam ca au si secrete. Vizavi, peste sosea, se afla picioarele unui pod neterminat, precum si ruinele catorva cazemate.

Lacul Balta Alba Balta Alba la 31,51 km
Lacul Balta Alba este situat langa localitatea omonimã (resedinta de comuna), accesul, mai facil, la el facandu-se insa din satul Baile, al aceleasi comune. Lacul este declarat rezervatie naturala in vederea protejarii speciilor de pasari, sedentare si migratoare, ce aleg sa cuibareasca sau doar sa se hraneasca aici.

Varful Vraju Culmea Pricopanului la 40,17 km
Culmea Pricopanului este creasta secundara, dar impunatoare a Muntilor Macin, caracterizata prin uriase formatiuni granitice, stanci semete si panorame vaste de jur imprejur.

Cazemata de pe Dealul Bugeac la 30,59 km
Dealurile Bugeacului reprezinta prelungirile extrem-nordice ale Muntilor Macin, relativ departate, izolate si mult mai joase decat corpul principal al acestor munti, de care sunt legate prin Pasul Garvan (58 m). Vara nu-i ca iarna - Am trecut Dunarea cu bacul, de la Galati la comuna IC Bratianu, unde am amenajat un geoascunzis. Felicitari pentru drumetie - Si pentru gasirea geocutiei.

Cetatea antica Dinogetia Garvan la 32,74 km
Cetatea antica de la Dinogetia este un sit arheologic complex, pluristratificat, in a carui arie au fost identificate in urma cercetarilor arheologice de teren efectuate in cursul secolului XX urmatoarele. Cetatea buruienilor si ierburilor aromatice - De pe drumul asfaltat se poate ajunge pana la poarta sitului arheologic cu masina, pe un drum de pamant, posibil inundat cu ocazia ploilor. O asezare getica preromana, un castru roman din secolul al II-lea (bine documentat epigrafic), o citadela romana tarzie (sfarsitul secolului III - inceputul secolului al VII-lea) si cetatea medio-bizantina (datand din secolele X-XII).

Castelul de apa Braila la 24,92 km
Castelul de apa - Strada Gradinii Publice, Gradina Mare, Braila.

Dunele de nisip Hanu Conachi la 21,18 km
Dunele de nisip de la Hanu Conachi

Macin la 41,32 km
Muntilor Macin sunt alcatuiti in special din granit, si sunt cei mai batrani din Europa - varsta aproximativa a muntilor Macin este de 250 milioane ani, fata de muntii Carpati in varsta de doar 35 mil ani. Macin - Dupa o dupa-amiaza petrecuta la Iacobdeal a urmat o tura in Muntii Macin, mai exact Creasta Pricopanului. Scurtatura sa zicem - Ca sa gasim ascunzisul a trebuit sa scurtcircuitam oarecum traseul tuistic al crestei Pricopanului. Odinioara inalti, acum foarte erodati, muntii Macin au cel mai inalt varf, varful Tutuiatu cu 467m.

Sfinxul Dobrogei Muntii Macinului la 40,55 km
Sfinxul Dobrogei - Saua Serparu.

Templul societatii meseriasilor Galati la 26,02 km
Singura sinagoga din Galati care a supravietuit vicisitudinilor timpului. Cladirea dateaza din 1896, si a fost construita de Societatea Meseriasilor.

Malul Dunarii langa IC Bratianu la 25,38 km
In drum spre muntii Macin, am traversat Dunarea cu bacul intre Galati si comuna IC Bratianu. Lipsa geocutie - Profitand de vremea frumoasa de dupa revelion, am trecut Dunarea dupa cutiutele ascunse , cele mai apropiate. Ajungand pe malul din judetul Tulcea, am fost impresionat de aspectul malului.

[ Sus ↑ ]

Statuia generalului Suvorov Dragosloveni. Impresionanta statuie a generalului rus Alexandr Suvorov (1729-1800), care nu a pierdut nici o batalie, se afla amplasata in cuprinsul satului Dragosloveni (Dumbraveni/VN), la marginea DN 2, Bucuresti-Suceava, la 22 km de Ramnicu Sarat si 20 de Focsani. Istoria - Desi spusa cu jumatate de gura, se pare ca impartasim multe cu armata rusa.

Cismeaua din Valea Teilor. Cismeaua din Valea Teilor a fost construita in anul 1984 de catre Carastoian Nicolae si consatenii comunei. A fost reparata de primaria comunei Valea Teilor in anul 2019.

Izvorul Cozluk Muntii Macinului. Traseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci. Bujori in zona Cozluk - Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu. Indicatii prea vagi - Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit.

Crucea celtica Niculitel. Pe potcoava de dealuri - ale Niculitelului - ce inconjoara localitatea Niculitel s-au descoperit urmele unei cetati, apreciata a fi dacica, precum si cele ale asa-numitului Troian - Val al lui Traian - un val de pamant cu caracter defensiv din epoca romana ori bizantina.

Cismelele de pe Strada Bazilicii Niculitel. Prima cismea se afla la intersectia strazilor Bazilicii si Invatatorilor din Niculitel, aproape de strada Isaccei, drumul judetean DJ229. A doua cismea de pe strada Bazilicii se afla la intersectia cu strada Viticultorilor.

Monumentul Victoriei Tisita. Monumentul, infatisand-o pe Ecaterina Teodoroiu si simbolizand victoriile armatei romane in bataliile Primului Razboi Mondial de pe fromtul de la Marasesti, se afla in importanta intersectie - de la Tisita - dintre DN 2, Bucuresti-Siret, DN 24 ce duce la Tecuci si DN 2L spre Panciu. Probabil o alta - Am cautat dupa coordonate fara succes. Sigur alta, totusi gasita - Cutia este la locul ei si ne-am scris deja numele in ea, iar celelalte portdrapeluri sunt goale.

Tabia Veche. Pe malul drept al Dunarii sunt cunoscute cel putin doua cetati getice: Dinogetia (Garvan) si Noviodunum (Isaccea). Panoramele satelitare realizate de Google Earth evidentiaza insa si alte amprente ale solului specifice urmelor unor cetati antice, precum cea numita Tabia Veche.

Lacul Iacobdeal Turcoaia. Lacul Iacobdeal se afla pe teritoriul comunei Turcoaia, pe dealul Iacobdeal, intr-o fosta cariera de piatra. Este numit de catre localnici La fantana.

Moara de apa Stefan Nuca Valea Teilor. Pe valea paraului Lozova, la doar 260 m distanta spre nord de la cismeaua din Valea Lozovei, se afla o cladire abandonata. Este fosta moara de apa a lui Stefan Nuca, lasata in paragina.

Cismeaua de langa biserica Sfantul Atanasie Niculitel. Cismeaua de langa biserica Sfantul Atanasie din Niculitel se afla la intersectia strazilor Bisericutei, Fotografilor, si drumul judetean DJ229. Deasupra tevii de scurgere are doua cavitati varuite in alb, de unde lipseste probabil tablita cu inscriptia originala.

Cismeaua de pe Strada Abrupta Niculitel. Cismeaua se afla la intersectia strazilor Aprupta si Fantana Zmeului din Niculitel, pe valea paraului lui Iancu. Are doua tevi de scurgere, si o atentionare conform careia apa nu este buna de baut.

Varful Cozluc Muntii Macinului. Cozluc este unul dintre dealurile spectaculoase ale abruptului sudic al Muntilor Macin, prin haosul de stanci de pe culmea sa. Eroare, Sulucu e Cozlucu - Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare). Am vrut sa impusc doi iepuri dintr-o singura impuscatura - Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis.

Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei. Formatiune stancoasa deosebit de spectaculoasa, Pietrele Mariei se aseamana, mai ales privite de pe creasta, cu spinarea unui dinozaur. Indicatii prea vagi - Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul. Se compune din mai multe grupuri de stanci, orientate in directia de la sud-est spre nord-vest.

Biserica de lemn de la Odobasca Cotesti. In catunul Odobasca, al satului Cotesti, existã o veche biserica de lemn, ridicata, conform traditiei, in 1471.

Manastirea de la Podul Bulgarului Cotatcu. Accesul la manastire se face de pe DN 2, Bucuresti-Suceava, dintr-o intersectie semnalata de un indicator si aflata la 6 km nord de Ramnicu Sarat, 27 km sud de Focsani. Avand hramul Sfanta Treime, manastirea se afla pe teritoriul satului Cotatcu (Podgoria/Buzau).

Monumentul de pe Dealul Cerbului Niculitel. Este vorba despre un obelisc inalt de vreo 3 m, construit din piatra, dedicat eroilor din comuna Niculitel, cazuti in cele doua razboaie mondiale.

Dealul Piatra Cacata Revarsarea. Revarsarea (in trecut Piatra Cacata, Piatra Calcata, Principele Nicolae, Stefan Gheorghiu) este o localitate componenta a orasului Isaccea.

Lacul Trei Stejari Umbraresti. Zona de agrement Lacul Trei Stejari se afla intre orasul Targu Bujor si satul Umbraresti.

Stejarul din Valea Cozluk Muntii Macinului. Traseul turistic Cozluk, marcat cu punct rosu, trece prin valea Cozluk. Lipsa geocutie in stejar - Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia. Chiar langa drum putem vedea un stejar imens, cu circumferinta de 5,5 m.

[ Sus ↑ ]

Atractii turistice Dealu Mare - Atractii turistice Mihai Bravu Localitati apropiate: Latinu la 2,49 km, Vamesu la 6,32 km.