Localitatea Spria (judetul Bacau) Resedinta: Colonesti.
Drumul Crucii de la Manastirea Carmelitana LuncaniLa Manastirea Carmelitana de la Luncani se arganizeaza numeroase activitati, se fac vizite, incheiate cu pelerinaje pe dealul din spatele manastirii, pe care s-a amenajat un Drum al Crucii. Drumul Crucii de la Manastirea Carmelitana - Luncani - In padurea din jurul manastirii a inceput concursul de triluri.
Conacul Apostoleanu Izvoru BerheciuluiMosia Gloduri - actualul Izvoru Berheciului - a apartinut in prima parte a secolul XX familiei Apostoleanu din Focsani. Coordonate ascunzis - Coordonatele indicate sunt ale geobiectivului.
Varful Hegesca Culmea PietricicaDealul Hegesca este un mic interfluviu dintre obarsiile paraului Bahna ce curge, drenat printr-un canal de beton, prin comuna Luizi-Calugara.
Capela Ciciola Culmea PietricicaUnul dintre varfurile importante ale Culmii Pietricica, de fapt, al doilea ca inaltime - 717 m -, este Varful Carunta, accesibil din satul Valea Mare (Faraoani).
Biserica de lemn Valea Mare FaraoaniBiserica de lemn - inima de stejar - din satul Valea Mare, comuna Faraoani, este una dintre cele mai vechi dintre cele ale comunitatilor catolice din zona Bacaului.
Biserica din LargaseniBiserica de lemne, monument istoric, este situata in perimetrul satului Largaseni, comuna Corbita.
Manastirea LipovaIn numele acestei manastiri sunt vehiculate informatii - uneori amestecate - despre trei locasuri de cult diferite, dintre care doar unul fiinteaza, prezentul geoobiectiv.
Picturi murale BacauIn cadrul unui proiect de regenerare urbana prin arta stradala, au fost schimbate zidurile gri a zeci de cladiri din orasul Bacau.
Cetatea dacica RacatauCetatea se afla pe malul stang al lacului de acumulare Racaciuni, implicit, al Siretului, in afara satului Racataul de Jos, dar pe raza administrativa a acestuia.
Varful DorosanVorbim despre cel mai inalt varf (564 m) al Colinelor Tutovei.
Satul Sarata, accesibil din Bacau pe o sosea asfaltata, a fost si incearca se redevina o importanta statiune balneo-climaterica locala.
Cineritele de la SomuscaCineriele sunt tufuri vulcanice - roci formate prin sedimentarea si consolidarea cenusii vulcanice.
Manastirea PlopanaEste o manastire noua, din anul 2000, de calugari, ridicata intr-o zona cu vechi traditii monahale.
Capela Ghert Luizi CalugaraDealul Ghert delimiteaza spre nord teritoriul comunei Luizi Calugara, dominand unul dintre satele sale componente, Osebiti.
Biserica de lemn LuncaniO adevarata bijuterie arhitectonica si artistica, biserica de lemn de la Luncani a fost ctitorita, prin 1777, de un razes, Constantin Tumurug. Biserica de lemn Luncani - Cutia era un pic descoperita, dar in stare buna. Dar nu am gasit cutia - Buna, am ajuns la biserica, am cautat in scorburile a 2-3 nuci ce pareau a fi cel descris, dar nu am avut noroc.
Manastirea Carmelitana din LuncaniCarmelitii sunt prezenti in Romania din 1992, in Bacau din 1998, cand s-a inceput constructia manastirii de la Luncani. Manastirea Carmelitana din Luncani - Am fost pe punctul de a abandona cautarea. Carmelitani - La Iisus se ajunge pe o alee prin stanga.
Capela Bozdos Valea Seaca Nicolae BalcescuPe Dealul Bozdos (Ungureanului) ce domina satul Valea Seaca dinspre vest se afla, ca pe toate dealurile din nord-vestul Culmii Pietricica, o capela a puternicei comunitatii catolice bacauane de sub aceasta culme.
Trovantii de la Viisoara - BerzuntiTrovantii constituie o curiozitate destul de comuna, in afara de cei de la Costesti, judetul Valcea, exista numeroase alte locatii, cu formatiuni asemanatoare. Trovantii din Viisoara se afla la nord-vest de sat, la aproximativ 700 m distanta de la drumul DC152.
Piatra Crapata Munceii Uture. Munceii Uture reprezinta un vanjos brat lateral din extremitatea sud-estica a Muntilor Tarcaului, desprins din Culmea Runcu Stanelor - prelungirea sudica a culmii Gosmanului. Piatra Crapata Runcu - Am urcat pe jos pana la Runcu si de acolo la obiectiv.
Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita Muntii Berzunti. Varful Tarnita, cu cei 892 m ai sai, este unul dintre cele mai importante de pe culmea principala a Muntilor Berzunti, cel mai important al jumatatii vestice a crestei. Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita - Am abordat varful Tarnita dinspre nord, plecand de la lac. Dansand cu serpii - Constatam ca e al doilea scunzis publicat de noi, dupa cel de la Castrul Arutela din judetul Valcea, pazit de un sarpe.
Altarul Stogul de piatra. Pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, pe partea impadurita dinspre localitatile Bolatau si Zemes, gasim o multime de formatiuni stancoase interesante. La Altar am gasit geo-ofranda - Geocutia a fost gasita de nepoata noastra mai mica - 10 ani - doar pe baza indicatiilor, era OK.
Depresiunea Comanesti, implicit orasul, sunt dominate de Obcina Laposului, extremitatea nord-estica Muntilor Ciucului. Cascada Scaricica - Comanesti - Am nimerit locatia mergand prin padure. Modalitatea mai grea de a ajunge la cascada - Exista mai multe modalitati de a ajunge la cascada.
Stanca Faraonul Valea Supanului Comanesti. Cu cca 2 km inainte de a se varsa in Trotus, paraul Supanu este putin inghesuit de versantii abrupti a Tiglelor, Mica si Mare, aceasta din urma formandu-i, pe o portiune, versantul drept. Stanca Faraonul - Valea Supanului - Comanesti - Zona e interesanta, mai ales vara. Nu am reusit sa vad faraonul, dar am vazut doua capete - Urmand sugestiile am rezolvat mai intai prima problema, gasirea ascunzisului. Faraonul, intre imagine si imaginatie - Eu am reusit sa o conving pe Marelena (sotia mea) sa vada Faraonul, si fara multa persuasiune din partea mea, ceea ce, credeti-ma, e un argument solid ca Faraonul poate fi vazut de oricine.
Schitul Mastacan. Infiintat in 1996 de trei maici de la M-rea Varatec, schitul se pustieste dupa 1999, chiar dupa ce i se construise o bisericuta de lemn.
Lacul de Argint Adjud. Pe malul Siretului, nu departe de orasul Adjud, existã douã lacuri vecine, Balta Verde - amenajat pentru pescuit si agrement - si Lacul de Argint, a caror existenta e legata de un vechi brat al Siretului, dar si de alimentarea prin panza freatica. Balta da, cutia ba - Intr-o zi torida, am cautat racoarea luncii Siretului.
La deget Stogul de piatra. In zona Stogul de piatra, pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, gasim in padure o multime de formatiuni stancoase interesante. Acces spre obiectiv - Acces de la biserica din Bolatau (fost Taragan) = 4.
Fortareata de piatra Piatra Soimului Oituz. Coborand de pe culme pe latura vestica a dealului Piatra Soimului, am descoperit o interesanta fortareata construita din pietre, de fapt o amenajare militara din Primul Razboi Mondial. Am cucerit fortareata - Inca un obiectiv interesant de pe Piatra Soimului pe care il stiam de mult.
Fantana din mijlocul drumului Nicoresti. Pe strada Mihai Viteazul din Nicoresti, la aproximativ 150 m vest de drumul principal al localitatii, strada Stefan cel Mare, gasim o interesanta fantana, cu apa nepotabila, chiar in mijlocul drumului.
Ruinele fostului schit Lapos Darmanesti. Schitul Lapos, aflat sub muntele omonim, ce apartine Muntilor Ciucului, a fost infiintat de un calugar in 1737, functionand pana in 1850 cand a fost distrus de un incendiu.
Monumentul lui Gheorghe Donici Stefan cel Mare. Gheorghe Donici (1849-1916) este un erou cu totul aparte, mort in lupta, in Primul Razboi Mondial, ca voluntar, la varsta de 67 de ani. Monumentul lui Gheorghe Donici - Pe atunci conducatorii erau in frunte. Nu era sa fie - Am vrut sa caut zece ascunzisuri in aceasta zi. Eroul Gheorghe Donici are un nou ascunzis - Cum ascunzisul initial nu a rezistat si nici sanse de a fi reabilitat nu am intrevazut, am hotarat schimbarea locatiei, adaugand si un plus de interes obiectivului.
Dealul Perchiu Onesti. Dealul Perchiu este, pentru Onesti, ceea ce este Tampa pentru Brasov sau Cozla pentru Piatra Neamt. Gasita - Este acolo, se gaseste usor si intuitiv. Dealul Perchiu - Onesti - Pe canicula am preferat urcusul cu aer conditionat, 4x4 si muzica in surdina.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.