Locuri de vizitat si atractii turistice langa Parava, judetul Bacau

Fantana din mijlocul drumului Nicoresti la 27,52 km
Pe strada Mihai Viteazul din Nicoresti, la aproximativ 150 m vest de drumul principal al localitatii, strada Stefan cel Mare, gasim o interesanta fantana, cu apa nepotabila, chiar in mijlocul drumului. La intersectia celor doua strazi mentionate, gasim indicatorul, care ne arata directia spre dealul Cosna.

Manastirea Caraclau Barsanesti la 19,76 km
Manastirea, de maici, este una recentã, din 2000, fiind rodul eforturilor locuitorilor satului Caraclau, comuna Barsanesti. Locul ales - departe de sat - este deosebit de pitoresc.

Este vorba despre trei fragmente ce au format candva o cruce, piciorul, ramas inca implantat in locul initial, un soclu natural de gresie, si cele doua parti laterale, gasite alaturi de picior.

Varful Hegesca Culmea Pietricica la 26,46 km
Dealul Hegesca este un mic interfluviu dintre obarsiile paraului Bahna ce curge, drenat printr-un canal de beton, prin comuna Luizi-Calugara. Este plesuv si acoperit de vegetatie pitica, stepica, datorita subsolului pietros ce iese in parte la zi.

Varful Tarnita, cu cei 892 m ai sai, este unul dintre cele mai importante de pe culmea principala a Muntilor Berzunti, cel mai important al jumatatii vestice a crestei. Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita - Am abordat varful Tarnita dinspre nord, plecand de la lac. Dansand cu serpii - Constatam ca e al doilea scunzis publicat de noi, dupa cel de la Castrul Arutela din judetul Valcea, pazit de un sarpe. Ssingurul cu peste 800 m.

Satul Sarata, accesibil din Bacau pe o sosea asfaltata, a fost si incearca se redevina o importanta statiune balneo-climaterica locala. Izvoarele sarate de aici au fost captate si in jurul lor s-a infiripat o ministatiune de bai aflata in proprietatea Centrului Catolic de Siritualitate Sfantul Ieremia din Iasi.

Ctitoria este de data recenta, 2016. Administrativ, schitul apartine satului Dragusani-Parava.

In numele acestei manastiri sunt vehiculate informatii - uneori amestecate - despre trei locasuri de cult diferite, dintre care doar unul fiinteaza, prezentul geoobiectiv.

Drumul Crucii de pe Dracoaia este marcat cu tablete sculptate în lemn, reprezentând cele 14 opriri biblice. Nici drumul nu mai e ce a fost - Am parcurs acest traseu si atunci cand am gasit geocutia de pe Dracoaia.

Monumentul Eroilor Magura Ocnei Targu Ocna la 30,86 km
Monumentul Eroilor de pe Magura Ocnei din orasul Targu Ocna este un monument comemorativ al militarilor romani morti in Primul Razboi Mondial.

Altarul de pe paraul Bahna Luizi-Calugara la 27,29 km
Paraul Bahna traverseaza comuna Luizi-Calugara, ajungand in Siret dupa ce se uneste cu paraul Sarata.

Canionul Dofteana este un canion micut, dar spectaculos, lung de aproximativ 400 m si adanc de 30 m. Cutie noua la Canionul Dofteana - De astazi exista o cutie noua la canion. Canionul Dofteana - Dupa test, mi-am invatat lectia. Canionul devine din ce in ce mai interesant, cum il parcurgem.

Radeana este un mic sat aflat la granita dintre cartierul Borzesti al Onestiului si comuna Stefan cel Mare. Biserica ortodoxa din Radeana - Stefan cel Mare - Omul sfinteste locul, e valabil in Radeana. Este accesibil din DN 12A, Onesti - Adjud, din care pleacã spre sud un drum pietruit ce ajunge dupa 1 km la o intersectie in panta, marcata de o troita.

Biserica din Serbanesti la 28,21 km
Este biserica satului Serbanesti, comuna Corbita.

Varful Magura Casinului la 37,31 km
Magura Casinului, avand 1165 m, este ultimul bastion din nordul Muntilor Vrancei de dincolo de 1000 de metri, aflat la granita lor cu Subcarpatii.

Piatra Corbu reprezinta o inpresionanta faleza de gresie, aflata la extremitatea celui mai zdravan contrafort al Culmii Berzuntilor - Stogu -, la confluenta paraului Larga cu Trotusul.

Manastirea Sfanta Olga la 36,03 km
Manastirea, de data recenta - 2009 -, se afla pe una dintre colinele Tutovei. Cea mai inalta.

Cazemata de pe Plaiul Magurii Casinului la 37,48 km
Magura Casinului a fost scena unor aprige si importante batalii în Primul Razboi Mondial. Lipsa creion - Rog pe primul geotrekkist care ajunge la acest ascunzis, sa completeze geocutia cu un creionas, nu mai lung de 8 cm.

Este vorba despre una dintre putinele pesteri din tara, cantonate in gips. Pestera este localizata in versantul drept al raului Oituz, in perimetrul localitati Poiana Sarata, Oituz - Bacau, fiind aflata la o altitudine relativa de vreo 20 m.

Iazul Negoiesti Stefan cel Mare la 13,64 km
Negoiesti este satul de resedinta al comunei Stefan cel Mare, avand casele de-a lungul DN 11A, Onesti - Adjud, la cca 10 km de Onesti. Iazul Negoiesti - Stefan cel Mare - Surprins de frumusetea peisajului, era sa uit de cealalta comoara. Un alt drum de acces la iaz - Venind dinspre Onesti, am ratat intersectia recomandata in descriere.

Belvedere Piatra Soimului Oituz la 32,04 km
Piatra Soimului, zona stancoasa preferata de alpinistii locali, se afla pe un versant de munte, plina cu stancarii de gresie, deasupra comunei Oituz, din judetul Bacau. Cele doua localitati cu denumirea Oituz - Este vorba de stanca Piatra Soimului, care se afla deasupra comunei Oituz din judetul Bacau. Ascunzis bine ales - Gasirea cutiei oferind emotie si satisfactie.

Capela Ghert Luizi Calugara la 28,4 km
Dealul Ghert delimiteaza spre nord teritoriul comunei Luizi Calugara, dominand unul dintre satele sale componente, Osebiti.

Cascada si Pestera Ghimelcea Culmea Pietricica la 18,57 km
Cascada si Pestera Ghimelcea - Berzunti

Stanca Faraonul Valea Supanului Comanesti la 45,02 km
Cu cca 2 km inainte de a se varsa in Trotus, paraul Supanu este putin inghesuit de versantii abrupti a Tiglelor, Mica si Mare, aceasta din urma formandu-i, pe o portiune, versantul drept. Nu am reusit sa vad faraonul, dar am vazut doua capete - Urmand sugestiile am rezolvat mai intai prima problema, gasirea ascunzisului. Faraonul, intre imagine si imaginatie - Eu am reusit sa o conving pe Marelena (sotia mea) sa vada Faraonul, si fara multa persuasiune din partea mea, ceea ce, credeti-ma, e un argument solid ca Faraonul poate fi vazut de oricine. La cateva zeci de metri deasupra albiei ies la zi strate de gresie cladite in felurite moduri, unele putand starni imaginatia, precum Faraonul.

Pe Dealul Bozdos (Ungureanului) ce domina satul Valea Seaca dinspre vest se afla, ca pe toate dealurile din nord-vestul Culmii Pietricica, o capela a puternicei comunitatii catolice bacauane de sub aceasta culme.

Paraiasul Baltata curge pe versantul estic al Culmii Pietricica, traverseaza satul Baltata (comuna Sarata) si se varsa in paraul Sarata, putin inainte ca si acesta sa dispara in raul Siret.

Varful de la Sipotul lui Motoc la 35,15 km
Varful in cauza se afla la extremitatea Plaiului Stogu, un picior al Culmii Berzuntiului.

Podul lui Stefan cel Mare la 14,54 km
Podul de peste paraul Garbovana de la Negoiesti, comuna Stefan cel Mare, cunoscut si ca fiind de la Borzesti ori de la Caiuti, este atribuit, prin traditie, domnitorului Stefan cel Mare, cum sunt alte 5 de pe teritoriul Moldovei; dar pentru niciunul nu exista vreun document care sa confirme traditia. Cutie noua la Podul lui Stefan cel Mare - Locatia stabilita tine cont de o hotarare recenta a Consiliului Comunal Stefan cel Mare de a considera monumentul istoric obiectiv turistic (sic). Doua obiective imbinate - Ascunzisul imbina cele 2 obiective, podul si monumentul.

Gurile vechilor mine de sare de la Targu Ocna la 29,21 km
La Targu Ocna, de sub dealul numit Fetele Targului (versantul vestic, dinspre paraul Valcele), se extrage sarea de prin secolul XIV (documentat). Sare versus frigider - Cum metodele de conservare au evoluat, sarea nu mai are mare cautare, decat pentru industrie sau iarna la drumuri. Surpriza din ascunzis - Dupa excursia de pe dealul Cosna, mi-a ramas doar putin timp pana la inserare. Initial, pur si simplu se sapau gropi (sarea aflandu-se si la adancimi mici).

Manastirea Sihastru Ploscuteni la 36,26 km
Ploscuteni este o localitate cu oarecare istorie, atestare secolul XVIII. Interesanta si prin prezenta unei populatii majoritar, 95 la suta, catolica intr-o zona eminamente ortodoxa.

Trovantii de la Viisoara Muntii Berzunti la 25,28 km
Trovantii constituie o curiozitate, deja destul de comuna. Trovantii de la Viisoara - Muntii Berzunti - Pe acoperisul lumii-asa te simti langa crucea de pe dealul Docmana. Trovanti langa poteca, geocutie pe varful dealului - Ascunzisul amenajat pe delalul Docmanei a fost ultimul obiectiv cautat in acea zi. Chiar daca cei de la Costesti, Valcea reprezinta inca imaginea referentiala a subiectului, exista numeroase alte locatii cu dezvoltari mult mai spectaculoase.

Satul Bogdana este cunoscut prin manastirea de aici. Bisericuta veche din cimitirul Bogdanei - Urcusul de la asfalt pana la platou este unul accentuat. Independent sau poate legat de acest fapt, satul nu are biserica proprie si nici nu se stie sa fi avut candva.

Capela Calvar Luizi-Calugara la 26,73 km
Dealul Calvar domina dinspre vest comuna Luizi-Calugara. Capela de pe acest deal, are hramul Coborarea Duhului Sfant, acelasi cu al partii centrale a satului Luizi-Calugara.

Piatra Hagiului la 39,36 km
Este vorba despre o faleza impresionanta din gresie aflata in capatul amonte, pe paraul Vazuti, al satului Vizantea Manastireasca.

Biserica de lemn din Straoane la 41,83 km
Situata in satul Straoane (de Sus), biserica de lemn Sfantul Nicolae, monument istoric, dateaza de prin secolul XVII-XVIII-lea. Biserica din Straoane si alte obiective - Puteti vedea un fotoreporaj cuprinzand un traseu cultural in comuna Straoane pe Munte si Flori. Biserica este o expresie a stilului arhitectural (popular) moldovenesc.

Conacul Apostoleanu Izvoru Berheciului la 34,69 km
Mosia Gloduri - actualul Izvoru Berheciului - a apartinut in prima parte a secolul XX familiei Apostoleanu din Focsani. Coordonate ascunzis - Coordonatele indicate sunt ale geobiectivului. Conacul de aici a fost mostenit de Alexandru Apostoleanu nepot al familiei fondatoare, Gheorghe si Smaranda Apostoleanu din Focsani.

Varful Observatorul lui Averescu la 29,22 km
Vorbim despre un mic varf al Subcarpatilor Vrancei (Platforma Zabrauti) de 699 m, unde, in timpul bataliilor purtate in zona in timpul Primului Razboi Mondial (1917), isi avea instalat un punct de observare a frontului, maresalul Alexandru Averescu.

Varful Cosna este ultimul, mai rasarit (784 m), de pe cel mai zdravan - lungime și altitudini - dintre Plaiurile Nemirei: Muntele Mic - Pãltinis - Cosna. Fara priveliste, dar cu transee - De la monument am facut o mica plimbare spre varful care se afla la doar 500 m.

Asezarea geto-dacica de la Poiana este localizata pe un promontoriu al malului stang al Siretului ce domina de la o inaltime relativa de 200 m oglinda lacului de acumulare Calimanesti.

Maguricea este un deal cu doua cocoase proeminente, de 522 m si 512 m, aflat in capatul estic, extrem, al uneia dintre culmile secundare importante ale Muntilor Ciucului, interfluviul Uz-Ciobanus.

Biserica de lemn Luncani la 38,03 km
O adevarata bijuterie arhitectonica si artistica, biserica de lemn de la Luncani a fost ctitorita, prin 1777, de un razes, Constantin Tumurug. Biserica de lemn Luncani - Cutia era un pic descoperita, dar in stare buna. Dar nu am gasit cutia - Buna, am ajuns la biserica, am cautat in scorburile a 2-3 nuci ce pareau a fi cel descris, dar nu am avut noroc.

Depresiunea Comanesti, implicit orasul, sunt dominate de Obcina Laposului, extremitatea nord-estica Muntilor Ciucului. Cascada Scaricica - Comanesti - Am nimerit locatia mergand prin padure. Modalitatea mai grea de a ajunge la cascada - Exista mai multe modalitati de a ajunge la cascada. Spre ea porneste un traseu turistic clasic, candva marcat cu triunghi rosu, ce suie pe valea Supanului, un afluent al Trotusului.

Gheorghe Donici (1849-1916) este un erou cu totul aparte, mort in lupta, in Primul Razboi Mondial, ca voluntar, la varsta de 67 de ani. Nu era sa fie - Am vrut sa caut zece ascunzisuri in aceasta zi. Eroul Gheorghe Donici are un nou ascunzis - Cum ascunzisul initial nu a rezistat si nici sanse de a fi reabilitat nu am intrevazut, am hotarat schimbarea locatiei, adaugand si un plus de interes obiectivului. Luptase, tot ca voluntar, si in Razboiul de Independenta din 1877-1878.

[ Sus ↑ ]