Locuri de vizitat si atractii turistice langa Onesti, judetul Bacau

Grotele militare de pe Muntele Cristes la 48,1 km
Muntele Cristes, de 1451 m, singularizat prin seile joase din jurul sau, se afla in Muntii Ciucului, pe interfluviul Sulta-Ciobanus.

Piatra Uriasului de la Asau la 36,22 km
Vorbim despre rezultatul eroziunii asupra unui afloriment de gresie de Kliwa (poate cea mai dura gresie - continut de siliciu de vreo 98 procente). Uriasul adormit - Piatra seamana cu spinarea unui urias. Aparitia stratului la zi se petrece la capatul cozii sud-estice a Muntilor Tarcaului (Culmea Preluca Talharului).

Capela Bozdos Valea Seaca Nicolae Balcescu la 24,38 km
Pe Dealul Bozdos (Ungureanului) ce domina satul Valea Seaca dinspre vest se afla, ca pe toate dealurile din nord-vestul Culmii Pietricica, o capela a puternicei comunitatii catolice bacauane de sub aceasta culme.

Drumul Crucii de la Manastirea Carmelitana Luncani la 38,56 km
La Manastirea Carmelitana de la Luncani se arganizeaza numeroase activitati, se fac vizite, incheiate cu pelerinaje pe dealul din spatele manastirii, pe care s-a amenajat un Drum al Crucii. Drumul Crucii de la Manastirea Carmelitana - Luncani - In padurea din jurul manastirii a inceput concursul de triluri.

Piatra Corbu Larga la 21,36 km
Piatra Corbu reprezinta o inpresionanta faleza de gresie, aflata la extremitatea celui mai zdravan contrafort al Culmii Berzuntilor - Stogu -, la confluenta paraului Larga cu Trotusul.

Piatra Crapata Munceii Uture la 37,92 km
Munceii Uture reprezinta un vanjos brat lateral din extremitatea sud-estica a Muntilor Tarcaului, desprins din Culmea Runcu Stanelor - prelungirea sudica a culmii Gosmanului. Piatra Crapata Runcu - Am urcat pe jos pana la Runcu si de acolo la obiectiv.

Cimitirul Eroilor de la Poieni Targu Ocna la 15,33 km
Satul Poieni, ce reprezinta azi o suburbie a orasului Targu Ocna, e aflat la 1,5 km vest de oras, pe DN 12A, Miercurea Ciuc - Onesti. Cimitirul Eroilor de la Poieni - Targu Ocna - Am parcat pe ulita de langa monument, este loc suficient in spatele edificiului. Stanga sau dreapta? - Am parcat pe marginea drumului, undeva intre sonda straveche si cimitirul eroilor, deplasandu-ma apoi pe jos pana la ambele ascunzisuri. Pe dealurile care il strajuiesc dinspre sud, Magura si Ciresoaia, s-au desfasurat bataliile din Primul Razboi Mondial care au stopat ofensiva austro-ungara de pe frontul Oituz, din august 1917.

Cetatea Rákóczy este o fortificatie in stare de ruina, monument istoric de importanta nationala, aflata in apropierea Pasului Oituz, intrarea dinspre Moldova. Pasul Oituz - Am gasit cutia cu capacul fisurat si apa in ea. Geocutie noua intr-un ascunzis nou - Trecand prin zona, si stiind ca geocutia este deteriorata, am oprit sa verificam cutia. A fos punct de vama si control comercial, respectiv avea si rol de protectie militara.

Cascada Putnei (Saritoarea Putnei) a fost declarata Monument al Naturii in anul 1973, cand au fost realizate primele amenajari pentru vizitare. Prima cutie geotrekking gasita de noi - Am gasit cutia ieri impreuna cu fiul meu, Rares. In prezent Cascada Putnei este inclusa in Parcul Natural Putna Vrancea, ca zona de management durabil.

Varful Maguricea Darmanesti la 26,38 km
Maguricea este un deal cu doua cocoase proeminente, de 522 m si 512 m, aflat in capatul estic, extrem, al uneia dintre culmile secundare importante ale Muntilor Ciucului, interfluviul Uz-Ciobanus.

Manastirea Tarnita Magura Odobesti la 46,1 km
Pe Magura Odobesti se afla nu mai putin de 4 asezaminte monahale, printre care Manastirea Tarnita, la cea mai mare altitudine.

Dealul Perchiu este, pentru Onesti, ceea ce este Tampa pentru Brasov sau Cozla pentru Piatra Neamt. Gasita - Este acolo, se gaseste usor si intuitiv. Dealul Perchiu - Onesti - Pe canicula am preferat urcusul cu aer conditionat, 4x4 si muzica in surdina. Mai mult de atat, Dealul Perchiu reprezinta una dintre cele mai interesante rezervatii botanice din Romania.

Dealul Sinislau delimiteaza spre sud teritoriul comunei Luizi-Calugara. Capela de pe acest deal, cu hramul Nasterea Sfantul Ioan Botezatorul, ca al catunului Suhard al comunei, a fost ridicata in 1932.

Ruinele fostului schit Lapos Darmanesti la 30,44 km
Schitul Lapos, aflat sub muntele omonim, ce apartine Muntilor Ciucului, a fost infiintat de un calugar in 1737, functionand pana in 1850 cand a fost distrus de un incendiu. Ceea ce s-a salvat de la el a fost transportat la biserica din satul Lapos, unde exista si acum o barna din lemn insemnata cu anul 7242 (1734) provenita de la schit.

Biserica veche din Dragusani la 15,35 km
Dragusani este un sat al comunei Parava cu casele grupate sau insirate de-a lungul paraului Dragusani. In capatul din amonte al satului se afla biserica Sfantul Nicolae.

Conform legendei care circula in tinut, numele ar veni de la Tudora Vrancioaia, batrana care ar fi gazduit, ospatat si incurajat in casa ei pe domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare.

Monumentul lui Gheorghe Donici Stefan cel Mare la 7,52 km
Gheorghe Donici (1849-1916) este un erou cu totul aparte, mort in lupta, in Primul Razboi Mondial, ca voluntar, la varsta de 67 de ani. Nu era sa fie - Am vrut sa caut zece ascunzisuri in aceasta zi. Eroul Gheorghe Donici are un nou ascunzis - Cum ascunzisul initial nu a rezistat si nici sanse de a fi reabilitat nu am intrevazut, am hotarat schimbarea locatiei, adaugand si un plus de interes obiectivului. Luptase, tot ca voluntar, si in Razboiul de Independenta din 1877-1878.

Altarul de pe paraul Bahna Luizi-Calugara la 31,64 km
Paraul Bahna traverseaza comuna Luizi-Calugara, ajungand in Siret dupa ce se uneste cu paraul Sarata.

Schitul Sfantul Alexie Dragusani la 14,72 km
Ctitoria este de data recenta, 2016. Administrativ, schitul apartine satului Dragusani-Parava.

Monumentul de pe Dealul Cosna Plaiurile Nemirei la 11,93 km
Dealul Cosna este ultimul mai important - altitudinal, vorbind - de pe cel mai lung dintre Plaiurile Nemirei: Muntele Mic - Paltinis - Cosna. Acces auto - La monument se poate ajunge si cu masina. Am pornit din satul Nicoresti - Ma pregateam sa pornesc spre dealul Cosna, pe traseul marcat cu cruce rosie, din Targu Ocna. Dealul a fost teatrul unor importante lupte din Primul Rãzboi Mondial.

Podul lui Stefan cel Mare la 12,4 km
Podul de peste paraul Garbovana de la Negoiesti, comuna Stefan cel Mare, cunoscut si ca fiind de la Borzesti ori de la Caiuti, este atribuit, prin traditie, domnitorului Stefan cel Mare, cum sunt alte 5 de pe teritoriul Moldovei; dar pentru niciunul nu exista vreun document care sa confirme traditia. Cutie noua la Podul lui Stefan cel Mare - Locatia stabilita tine cont de o hotarare recenta a Consiliului Comunal Stefan cel Mare de a considera monumentul istoric obiectiv turistic (sic). Doua obiective imbinate - Ascunzisul imbina cele 2 obiective, podul si monumentul.

Mausoleul de la Marasti la 25,97 km
Mausoleul se afla in capatul nordic al satului Marasti (comuna Racoasa), accesibil pe un drum comunal asfaltat ce pleaca din soseaua judeteana (asfaltata) ce leaga Tișita (de pe DN 2 - Bucuresti-Suceava) de Panciu si Soveja.

Tisaru Mare, cu inaltimea maxima de 1265 m, formeaza o parte din spectaculosul versant stang al Cheilor Tisitei.

Fortareata de piatra Piatra Soimului Oituz la 14,11 km
Coborand de pe culme pe latura vestica a dealului Piatra Soimului, am descoperit o interesanta fortareata construita din pietre, de fapt o amenajare militara din Primul Razboi Mondial. Am cucerit fortareata - Inca un obiectiv interesant de pe Piatra Soimului pe care il stiam de mult. Amenajarea consta dintr-un zid exterior si unul interior, niste trepte de piatra, respectiv interiorul fortaretei.

Lacul (135 m x 50 m x 3-4 m), unul dintre putinele, cu adevarat, de baraj natural, se afla sub culmea Preluca Talharului (zona Muncel-Alunis), pe paraul Muncelu, una dintre obarsiile paraului Agas. Lacul s-a format in urma unei uriase alunecari de pamant produsa de ploile abundente din anul 2004.

Cetatea se afla pe malul stang al lacului de acumulare Racaciuni, implicit, al Siretului, in afara satului Racataul de Jos, dar pe raza administrativa a acestuia.

Stanca Gurguiata Muntii Vrancei la 42,54 km
Unul dintre muntii Vrancei, relativ accesibil privirii dintr-o zona relativ circulata - perimetrul Cheilor Tisitei -, este Coza. Unul dintre contraforturile sale, nordic, are si el o imagine penetranta pentru drumetii care strabat Cheile Tisitei, in partea lor amonte, este numit Gurguiata.

In jurul varfului Nemira Mica gasim mai multe formatiuni stancoase interesante, de forma unor ciuperci, turnuri sau piramide, produse de actiunea eoliana asupra gresiei friabile. Ciuperca Nemirei Mici isi are acum cutie proprie - Indiciul conduce la sigur, ciuperca fiind in cararea de acces pe varful Nemira Mica. Ciuperca de piatra - Nemira Mica - Desi nu deschide orizonturi, este un obiectiv la fel de fotografiat ca varfurile de munte.

Lacul Filigeni Obcina Laposului la 32,58 km
Format pe paraul Supanelu (Fierastrau), un afluent al Supanului (ce ajunge, la randul lui, in Trotus), Lacul Filigeni isi datoreaza aparitia bararii cursului paraului de alunecarea unei halde de steril provenit de la Mina Filigeni (avand gura pe paraul Supanu). Un lac activ - Lacul Filigeni nu a secat, si pentru un timp oarecare, va ramane lac. Multumesc pentru coordonate - Folosind Geoplaner am verificat pozitia ascunzisului (A), respectiv a lacului Filigeni (B), pe baza coordonatelor primite.

Manastirea Bogdana la 9,15 km
Manatirea Bogdana este, poate cea mai cunoscuta - datorita accesibilitatii, dar si aspectelor cultural-istorice - dintre manastirile de pe valea Trotusului. Manastirea Bogdana - Manastirea este o bijuterie.

Lacul Andreoaie Boistea la 16,2 km
Lacul este unul natural, format in urma unei mari alunecari de teren intr-o alveola larga, formata in spatele limbii de alunecare, fenomen produs pe fata sudica a Platformei Pancesti - ce reprezinta jumatatea sud-estica a Culmii Pietricica. In plus despre Lacul Andreoaie si nu numai - In imprejurimile Lacului Andreoaie mai sunt alte cateva balti. Cutie noua la Lacul Andreoaie - În trecere pe la lac am constatat devalizarea ascunzisului si disparitia geocutiei.

Varful Hegesca Culmea Pietricica la 30,85 km
Dealul Hegesca este un mic interfluviu dintre obarsiile paraului Bahna ce curge, drenat printr-un canal de beton, prin comuna Luizi-Calugara. Este plesuv si acoperit de vegetatie pitica, stepica, datorita subsolului pietros ce iese in parte la zi.

Sub acest nume sunt destul de putin cunoscute doua lacuri formate pe o larga treapta de alunecare de pe versantul estic al Nemirei Mari. Baltile Nemirei - Dupa un parcurs de 90 minute de la Varful Nemira Mare, pe la crucea metalica a lui Carpinis, pe Scari la vale, pe fostul drum forestier de exploatare in jos, apoi la stanga la intersectia cu drumul de la Balti spre Ciunget. Balta mica are dimensiunile de 5o m x 20 m si adancimea, probabil, nu mai mult de 1 m, avand tendinta de colmatare, cea mare este relativ circulara, cu diametrul de cca 70 m, si pare a avea 2-3 m adancime.

Stanca Faraonul Valea Supanului Comanesti la 31,93 km
Cu cca 2 km inainte de a se varsa in Trotus, paraul Supanu este putin inghesuit de versantii abrupti a Tiglelor, Mica si Mare, aceasta din urma formandu-i, pe o portiune, versantul drept. Nu am reusit sa vad faraonul, dar am vazut doua capete - Urmand sugestiile am rezolvat mai intai prima problema, gasirea ascunzisului. Faraonul, intre imagine si imaginatie - Eu am reusit sa o conving pe Marelena (sotia mea) sa vada Faraonul, si fara multa persuasiune din partea mea, ceea ce, credeti-ma, e un argument solid ca Faraonul poate fi vazut de oricine. La cateva zeci de metri deasupra albiei ies la zi strate de gresie cladite in felurite moduri, unele putand starni imaginatia, precum Faraonul.

Parcul natural rezervatia Cheile Tisitiei la 41,35 km
Rezervatia Cheile Tisitei are o suprafata de 307 hectare si consta intr-un sector de chei, strabatut in trecut de o cale ferata, din care au ramas poduri, tunele si terasamente. Cheile Tisitei - fotoreportaj - Descrierea traseului prin Cheile Tisitei (circuitul inchizandu-se cu ascensiunea pe Tisaru Mare), cuprinzand numeroase fotografii, poate fi citita pe Munte si Flori. Cea mai de succes cutie - Cred ca e cea mai de succes cutie din cate am vazut. Rezervatia este importanta din punct de vedere geologic si floristic.

Iazul Negoiesti Stefan cel Mare la 9,28 km
Negoiesti este satul de resedinta al comunei Stefan cel Mare, avand casele de-a lungul DN 11A, Onesti - Adjud, la cca 10 km de Onesti. Iazul Negoiesti - Stefan cel Mare - Surprins de frumusetea peisajului, era sa uit de cealalta comoara. Un alt drum de acces la iaz - Venind dinspre Onesti, am ratat intersectia recomandata in descriere.

Depresiunea Comanesti, implicit orasul, sunt dominate de Obcina Laposului, extremitatea nord-estica Muntilor Ciucului. Cascada Scaricica - Comanesti - Am nimerit locatia mergand prin padure. Modalitatea mai grea de a ajunge la cascada - Exista mai multe modalitati de a ajunge la cascada. Spre ea porneste un traseu turistic clasic, candva marcat cu triunghi rosu, ce suie pe valea Supanului, un afluent al Trotusului.

Portile de Vant ale Nemirei la 33,4 km
Cunoscuta indeobste sub denumirile Saua Sandrului sau Poarta Vantului, Poarta Vanturilor, curmatura dintre varfurile Miches de 1559 m, al doilea spre nord dupa Sandru Mare, si un varf fara nume de 1531 m, premergator Nemirei Mici, are 1428 m.

Cascada si Pestera Ghimelcea Culmea Pietricica la 21,35 km
Cascada si Pestera Ghimelcea - Berzunti

Canionul Dofteana la 18,91 km
Canionul Dofteana este un canion micut, dar spectaculos, lung de aproximativ 400 m si adanc de 30 m. Cutie noua la Canionul Dofteana - De astazi exista o cutie noua la canion. Canionul Dofteana - Dupa test, mi-am invatat lectia. Canionul devine din ce in ce mai interesant, cum il parcurgem.

Sub Dealul Chichilau - terminația nordica a Dealului Coșna, ce domina dinspre sud-est confluenta Slanic-Trotus, pe versantul sau estic, se afla un brau de gresie, ce iese la zi sub forma unor stanci de diferite forme.

Monumentul Eroilor Magura Ocnei Targu Ocna la 13,84 km
Monumentul Eroilor de pe Magura Ocnei din orasul Targu Ocna este un monument comemorativ al militarilor romani morti in Primul Razboi Mondial.

[ Sus ↑ ]