Pestera Kolik Ojdula Sub numele de Pestera de la Ojdula, cavitatea apare consemnata in Harta Regiunilor Carstice din Romania (Traian Orghidan si colab. , 1965) si apoi in Cadastrul Pesterilor din Romania (Cristian Goran, 1982), unde se specifica drept roca de cantonament, aglomeratele vulcanice - aspect fals - si fara alte caracteristici de localizare sau morfometrice.
Este strabatuta de paraul Valcele. Statiunea balneoclimaterica Vilcele a trait anii de aur in secolul XX.
Monument UNESCO, biserica romano-catolica, cea fortificata, de la Ghelinta, dateaza din 1245. Initial, romanic tarziu, stilul s-a eclectizat, cladirii adaugandu-i-se elemente baroce.
Cascada Valea Spumoasa Muntii Bucegi Se vorbeste despre existenta unui castel la Sanzieni ca fiind datat din epoca feudala timpurie, mai precis, din prima jumatate a secolul XV.
Si in timpul pregatirilor de plecare, ma opresc si aici. Prima geocutie ascunsa in acest loc nu a supravietuit.
Geoascunzisurile zonei, Gradina Herko, Valea Iadului, Cetatea Turia, ne-au atras sa venim aici intr-o noua mica excursie. Pe harta zonei Balvanyos editata de Dimap - Budapesta, zona de concentratie maxima a izvoarelor minerale de pe Valea Iadului este denumita Herko Kert (Gradina Herko - ultimul cuvant poate de origine antroponimica?
Poteca nemarcata incepe de la baza Peretelui Central, de unde urca pe un grohotis rosu, de unde si numele. Partea Braului de Mijloc de sub creasta sudica, incepand de la Marele Grohotis, poarta denumirea de Braul Rosu sau Muchia Rosie.
Lacurile de la Strandul Codlea Am umblat mult in zona Magurei Codlei. Din oras se ajunge la strand pe poteci turistice cu plecare din zona Maial (triunghi galben), dar si pe un drum asflatat de 1 km ce se desprinde din DN 1 (Brasov-Sibiu) cu 500 m mai sus de intersectia spre Dumbravita (3 km de Codlea).
Datoritacalitatilor terapeutice ale numeroaselor izvoare minerale siemanatiilor post vulcanice (mofete), statiunea ofera atat un peisajatragator cat si excelente posiblitati de tratament. La mai putin de 10 m exista si o geocutie publicata pe un alt teren de joaca.
Piatra cu caldare mica Piatra Soimului Oituz Neavand coordonate gps exacte, nu stiam inca daca o sa gasesc Piatra cu caldare propriu-zisa, sau nu. Ca si Caldarea Mare, si aceasta are un ce suficient de interesant care sa te faca sa tot stai pe ganduri privind-o.
Ceardacul Stanciului Piatra Craiului Am gasit geocutia din intamplare cand ma cataram, acolo am citit despre asta si e prima mea experienta, ma incanta foarte tare ideea si sper sa adun cat mai multe.
Caldarile Zabalei Zarna Mica Dupa Parcul Pompierilor am coborat spre ruinele de Baia Saracilor.
Fortareata Saciova Am gasit intr-o zi fara soare. A doua batalie de la Varful Cetatii a fost din pacate o infrangere.
Lacul Bolboci Lacul Balta Alba Balta Alba Lacul Balta Alba este situat langa localitatea omonimã (resedinta de comuna), accesul, mai facil, la el facandu-se insa din satul Baile, al aceleasi comune. Lacul este declarat rezervatie naturala in vederea protejarii speciilor de pasari, sedentare si migratoare, ce aleg sa cuibareasca sau doar sa se hraneasca aici.
Balta mica are dimensiunile de 5o m x 20 m si adancimea, probabil, nu mai mult de 1 m, avand tendinta de colmatare, cea mare este relativ circulara, cu diametrul de cca 70 m, si pare a avea 2-3 m adancime. Dupa un parcurs de 90 minute de la Varful Nemira Mare, pe la crucea metalica a lui Carpinis, pe Scari la vale, pe fostul drum forestier de exploatare in jos, apoi la stanga la intersectia cu drumul de la Balti spre Ciunget.
Tablitele de la Ruginoasa Capela Sfanta Ana Cutia este un must pentru orice geocacher care trece prin zona. Am gasit cutia de la bisericuta, am schimbat sacosa de nylon cu una noua si rezistenta. Intoarcerea din turul tarii (dupa cutii), dupa o noapte de groaza, in masina, la Balvanyos, alaturi de ursoaica si puii ei.
Capela Sfantul Stefan Dealul Perko Citind informatiile de pe site, inainte de a pleca pe teren, pentru a cauta cutia de pe Dealul Perko, am constatat cu oarecare surprindere ca era ultimul ascunzis publicat. Capela de pe el are o vechime necunoscuta, cunoscandu-se doar anii unor reconstructructii sau adaosuri, secolul XVII, XVIII-lea.
Desi calcaros, masivul Piatra Mare e sarac in fenomene endocarstice (de interior), fiind cunoscut, mai ales, datorita celor exocarstice (de exterior).
Trovantii din Ulmet Am cautat ascunzisul indicat de coordonate cu multa asiduitate in ciuda tufelor de catina vie dimprejur dar impiedicat de o gramada de catina taiata in urma curatarii potecii si aruncata exact unde ar fi putut fi ascunzisul. Au forme ciudate, care se aseamana unor nave spatiale prabusite si pietrificate.
Au trecut mai mult de 5 ani de la ultima gasire a geocutiei ascunse aici, ascunzisul se afla poate in locul cel mai frecventat al statiunii, astfel nu am venit cu prea multe sperante.
Cimitir german Poiana Sarata Dealul Din Mijloc Muntii Vrancei Marcajul banda rosie al culmii principale a Carpatilor nu merge pe ea, pentru ca evita Munceii Buzaului, preferand Siriul, Podu Calului si Penteleul. Culmea ce face, morfologic, legatura intre Munceii Intorsurii si Muntii Vrancei si, prin intermediul primillor, realizeaza integrarea culmii principale a celor din urma in cea a Carpatilor, este putin cunoscuta din punct de vedere turistic.
Lacul Vulturilor Muntii Siriului Intr-o drumetie postata pe site-ul munte si flori, urmand traseul triunghi albastru pe apa Crasna Urlatoare din jud. Asa cum a mentionat si Sorin Iov, am cautat in zadar cutia, bazandu-ne doar pe coordonatele ascunzisului si pe precizia GPS-ului (neexistand o fotografie), care ne-a tinut langa gardul imprejmuitor al cabanei de langa lac, in apropierea portii.
Varful Piatra Mare Data observatiei coincide cu cea a trecerii noastre pe langa ascunzis. Desi era spre inserat, multi turisti se bronzeaza la varf.
Varful Oituz-Izvor Spre sud avem o panorama spre varfurile Inzapezitul Mic, Neagu, si Musat. Confirm prezenta stanelor si a cainilor aferenti in zona, din cauza carora nu m-am putut apropia de ascunzis.
Rezervatia geologica Reghiu-Scruntaru Rezervatia se suprapune peste zona de confluenta a Milcovului cu afluentul sau Reghiu, in perimetrul localitatilor Sindrilari, Reghiu, Valea Milcovului. Circa 30 km est de Focsani.
Din ceea ce, indeobste, este cunoscuta ca fiind culmea principala a muntilor Vrancei - Lacauti - Musat -, se despribnde un puternic si (cel mai) lung picior, ce ajunge pana in Depresiunea Targu Secuiesc: Zarna.
Fantanile cu cumpana Paunesti In total 30 la numar, au o vechime de pana la 200 de ani, majoritatea lor sunt folosite si azi de localnici. In localitatea vranceana Paunesti, pe strada Valea Caselor, gasim mai multe fantani cu cumpana.
