Localitatea Vidra (judetul Vrancea) Resedinta: Vidra.
Cetatea Rákóczy este o fortificatie in stare de ruina, monument istoric de importanta nationala, aflata in apropierea Pasului Oituz, intrarea dinspre Moldova. Pasul Oituz - Am gasit cutia cu capacul fisurat si apa in ea. Geocutie noua intr-un ascunzis nou - Trecand prin zona, si stiind ca geocutia este deteriorata, am oprit sa verificam cutia. A fos punct de vama si control comercial, respectiv avea si rol de protectie militara.
Trovantii de la Viisoara Muntii Berzunti la 46,18 km
Trovantii constituie o curiozitate, deja destul de comuna. Trovantii de la Viisoara - Muntii Berzunti - Pe acoperisul lumii-asa te simti langa crucea de pe dealul Docmana. Trovanti langa poteca, geocutie pe varful dealului - Ascunzisul amenajat pe delalul Docmanei a fost ultimul obiectiv cautat in acea zi. Chiar daca cei de la Costesti, Valcea reprezinta inca imaginea referentiala a subiectului, exista numeroase alte locatii cu dezvoltari mult mai spectaculoase.
Cautand Piatra cu caldare mare, am descoperit mai intai o alta stanca, de forma unui creier, care are pe partea laterala o mica (semi)caldare. Nici Caldarea Mica nu a fost goala - Ca si Caldarea Mare, si aceasta are un ce suficient de interesant care sa te faca sa tot stai pe ganduri privind-o. Neavand coordonate gps exacte, nu stiam inca daca o sa gasesc Piatra cu caldare propriu-zisa, sau nu.
Podul lui Stefan cel Mare la 31,22 km
Podul de peste paraul Garbovana de la Negoiesti, comuna Stefan cel Mare, cunoscut si ca fiind de la Borzesti ori de la Caiuti, este atribuit, prin traditie, domnitorului Stefan cel Mare, cum sunt alte 5 de pe teritoriul Moldovei; dar pentru niciunul nu exista vreun document care sa confirme traditia. Cutie noua la Podul lui Stefan cel Mare - Locatia stabilita tine cont de o hotarare recenta a Consiliului Comunal Stefan cel Mare de a considera monumentul istoric
obiectiv turistic (sic). Doua obiective imbinate - Ascunzisul imbina cele 2 obiective, podul si monumentul.
Manastirea Cucova la 38,38 km
Este vorba despre o manastire episcopala, ortodoxa de stil vechi. Manastirea a fost infiintata in anii 1933-1934, imediat dupa trecerea la Calendarul Gregorian, de catre credinciosii ortodocsi ramasi pe stil vechi din zona comunelor bacaoane Valea Seaca si Orbeni.
Intre localitatile Targu Ocna si Ciresoaia, la cariera de piatra Velnita, drumetul indraznet, bine echipat, dar si cu destula experienta, va descoperi un adevarat paradis al cascadelor. Ascunzisul de la cascade - Am constatat o nepotrivire intre coordonatele ascunzisului (pe care inca nu l-am gasit) si indiciu. Traseul cascadelor - Un fotoreportaj al unui traseu in circuit pe la cascadele descrise in acest post poate fi gasit pe Munte si Flori.
Tisaru Mare, cu inaltimea maxima de 1265 m, formeaza o parte din spectaculosul versant stang al Cheilor Tisitei.
Manastirea Sihastru Ploscuteni la 32,02 km
Ploscuteni este o localitate cu oarecare istorie, atestare secolul XVIII. Interesanta si prin prezenta unei populatii majoritar, 95 la suta, catolica intr-o zona eminamente ortodoxa.
Fantanile cu cumpana Paunesti la 20,49 km
In localitatea vranceana Paunesti, pe strada Valea Caselor, gasim mai multe fantani cu cumpana. In total 30 la numar, au o vechime de pana la 200 de ani, majoritatea lor sunt folosite si azi de localnici.
Tunelul Mare din Cheile Tisitei la 27,49 km
Tunelul Mare este punctul terminus al segmentului cel mai frecventat din traseul turistic amenajat, ce porneste din localitatea Lepsa. Care versant? - Am baleiat destul de constiincios bazele celor doi versanti ai Tisitei. Versantul in cauza - E vorba de versantul opus intrarii in tunel, adica cel aflat in spatele stalpului cu marcaj din a 2-a imagine. Poteca strabate Cheile Tisitei in drum spre o zona foarte putin vizitata a Muntilor Vrancei.
Cascada Putnei la 23,93 km
Cascada Putnei (Saritoarea Putnei) a fost declarata Monument al Naturii in anul 1973, cand au fost realizate primele amenajari pentru vizitare. Prima cutie geotrekking gasita de noi - Am gasit cutia ieri impreuna cu fiul meu, Rares. In prezent Cascada Putnei este inclusa in Parcul Natural Putna Vrancea, ca zona de management durabil.
Varful Lepsa Muntii Vrancei la 37,27 km
Culmea Musat-Lepsa-Stanisoara-Clabuc-Zboina Neagra reprezinta una dintre unitatile structurale majore ale Muntilor Vrancei, continuand spre nord, culmeaprincipala a acestora, Musat-Lacauti-Goru. Varful Lepsa e sub el! - Rugam primul gasitor al acestei cutii sa adauge pe titlului de pe eticheta si de pe coperta jurnalului cuvantul SUB, iar daca suie si pe Varful Lepsa si gaseste cutia de acolo sa taie de pe eticheta aceleia acelasi cuvant. A doua vizita - A doua vizita pentru noi la Varful Lepsa (prima nu cred ca am notat-o aici), de data aceasta in peisaj hibenal. Sub numele de Culmea Lepsa descriem segmentul cuprins intre Pasul Musat si Pasul Stanisoara.
Manastirea Poiana Marului la 40,59 km
Manastirea Poiana Marului este una dintre cele mai cunoscute și mai vechi manastiri buzoiene.
Cascada Bucias la 33,67 km
Rezervatia naturala Bucias este o rezervatie peisagistica cu chei si cascade, avand suprafata de 471 ha. Precizari suplimentare - Gasirea acestei geocutii este mai dificila fara un gps, fiind nevoie si de informatia altitudine. Cascada Bucias - Frumoasa cascada, frumos si punctul de belvedere.
Poiana cu belvedere de sub Inzapezitul Mare la 42,12 km
Inzapezitul Mare (1443 m) este unul dintre varfurile importante de pe culmea morfologica a Carpatilor de Curbura. Reprezinta un reper esential pentru a nu iesi de pe aceasta culme in cazul parcurgerii ei de la nord la sud.
In prima serpentina a drumului national ce coboara de pe Dl. Mogos spre Bretcu se afla, pe partea dreapta a drumului, un impozant monument de piatra pe care este inscris cu litere mari, doar numele Sisi.
Varful Zarna Muntii Vrancei la 45,01 km
Din ceea ce, indeobste, este cunoscuta ca fiind culmea principala a muntilor Vrancei - Lacauti - Musat -, se despribnde un puternic si (cel mai) lung picior, ce ajunge pana in Depresiunea Targu Secuiesc: Zarna.
Manastirea Cotesti la 30,67 km
Manastirea Cotesti are o vechime apreciata la 300 de ani (se avanseaza ca an al infiintarii, 1720). Date certe despre istoricul ei nemaiexistand, din cauza distrugerii arhivei in timpul Primului Razboi Mondial.
Pe culme Piatra Soimului Oituz la 41,21 km
Cautand Piatra cu palarie de pe Piatra Soimului, am ajuns la un moment dat pe culme. Culmea Pietrei Soimului are si o surpriza - Nu mai ajunsesem pe micul platou al Dealului Piatra Soimului de foarte multi ani. De pe micul platou nu prea avem o priveliste buna, dar zona prezinta interesante formatiuni stancoase, care merita sa fie vizitate.
Pe malul Siretului, nu departe de orasul Adjud, existã douã lacuri vecine, Balta Verde - amenajat pentru pescuit si agrement - si Lacul de Argint, a caror existenta e legata de un vechi brat al Siretului, dar si de alimentarea prin panza freatica. Balta da, cutia ba - Intr-o zi torida, am cautat racoarea luncii Siretului.
Poarta Dracilor Valea Milcovului la 15,04 km
Poarta Dracilor face parte din Rezervatia geologica Reghiu-Scruntaru, aflandu-se la limita sudica a acesteia. Satul Valea Milcovului cca 35 km de Focsani.
Este vorba despre una dintre putinele pesteri din tara, cantonate in gips. Pestera este localizata in versantul drept al raului Oituz, in perimetrul localitati Poiana Sarata, Oituz - Bacau, fiind aflata la o altitudine relativa de vreo 20 m.
Crucea Eroilor Poienita la 35,26 km
O monumentala cruce de beton a fost ridicata in satul Poienita, comuna Dumitresti in cinstea eroilor din Primul Razboi Mondial.
De la Piatra Soimului se urmeaza o poteca sub braul de piatra al dealului. Caldarea Mare din Piatra Soimului a fost cu plin - Cunoscand bine locatia, ne-a fost usor sa gasim ascunzisul. Dupa ce trecem pe sub Piatra cu Palarie, ramanem sub zidul de piatra pana atingem muchia sud-vestica a dealului.
Piatra Hagiului la 14,54 km
Este vorba despre o faleza impresionanta din gresie aflata in capatul amonte, pe paraul Vazuti, al satului Vizantea Manastireasca.
Pasul Musat la 39,87 km
Pasul Musat - 1157 m - este situat pe culmea Musat-Lepsa, la baza primului varf. Practic, prin el se trece din Ardeal (Covasna) in Tara Vrancei (Vrancea), fiind strabatut de drumul national 2D ce leaga Targu Secuiesc de Focsani.
Cazemata de pe Plaiul Magurii Casinului la 31,25 km
Magura Casinului a fost scena unor aprige si importante batalii în Primul Razboi Mondial. Lipsa creion - Rog pe primul geotrekkist care ajunge la acest ascunzis, sa completeze geocutia cu un creionas, nu mai lung de 8 cm.
Pasul Sanc Muntii Bretcului la 43,5 km
Pasul Sanc (cunoscut si ca Ojdula) - 1000 m - se afla pe culmea principala a Carpatilor Orientali, pe cumpana de ape dintre zona de izvoare ale Oituzului si ale paraului Ojdula. Cutiuta distrusa cu continut umed - Dupa ce am pierdut timpul cu restul geoobiectivelor din zona, am ajuns aici dupa inserare. Curatenie si recuperare - Cu ocazia unui traseu in zona, am verificat ascunzisul, cutia pusa de noi cu ceva ani in urma aratand jalmic (aflaseram, de altfel, de la Peter de starea cutiei).
Cetatuia dacica Titelca Tisesti Targu Ocna la 44,53 km
Intre izvoarele paraului Strigoiu - ce separa dealurile Chichilau și Pietrisu, afluent al Trotusului, la Tisești-Tg. Ocna, se inalta un delusor, Titelca, legat cu un istm ingust de Poiana Chichilau - o sa lata, la nord de dealul omonim.
Manastirea Caraclau Barsanesti la 46,34 km
Manastirea, de maici, este una recentã, din 2000, fiind rodul eforturilor locuitorilor satului Caraclau, comuna Barsanesti. Locul ales - departe de sat - este deosebit de pitoresc.
Rezervatia se suprapune peste zona de confluenta a Milcovului cu afluentul sau Reghiu, in perimetrul localitatilor Sindrilari, Reghiu, Valea Milcovului. Circa 30 km est de Focsani.
Zidul Uriasilor la 42,46 km
Este vorba despre un perete de calcar cochilifer cu matrice grezoasa. Face parte dintr-un aliniament de strate redresate la verticala.
Monumentul Victoriei Tisita la 24,54 km
Monumentul, infatisand-o pe Ecaterina Teodoroiu si simbolizand victoriile armatei romane in bataliile Primului Razboi Mondial de pe fromtul de la Marasesti, se afla in importanta intersectie - de la Tisita - dintre DN 2, Bucuresti-Siret, DN 24 ce duce la Tecuci si DN 2L spre Panciu. Probabil o alta - Am cautat dupa coordonate fara succes. Sigur alta, totusi gasita - Cutia este la locul ei si ne-am scris deja numele in ea, iar celelalte portdrapeluri sunt goale.
Paraul Tulghes este un afluent relativ important - de stanga - din bazinul superior al Oituzului, avand gura cu cca 1 km in aval de satul Oituz, Bretcu, judetul Covasna.
In partea de vest a localitatii Burca, comuna Vidra, intre raul Putna si drumul national 2D, gasim un izvor sub drum. Izvorul, a carui zona este sub constructie, se afla vizavi de intersectia strazilor Vrancei si Parcului.
Este vorba despre cea mai veche sonda sapata prin foraj mecanic din Romania. Titlul comentariului - Este inutil folosirea titlului ascunzisului pentru titlul comentariului. Usor de gasit, mai greu de scos - Am parcat pe marginea drumului, undeva intre sonda straveche si cimitirul eroilor, deplasandu-ma apoi pe jos pana la ambele ascunzisuri.
Satu Nou este un sat din comuna Pargaresti. Se afla langa raul Trotus, la vest de Onesti, la sud-est de Targu Ocna, intre Pargaresti si Nicoresti.
Ctitoria este de data recenta, 2016. Administrativ, schitul apartine satului Dragusani-Parava.
Cascada PutneiCascada Putnei a fost declarata Monument al Naturii in anul 1973, cand au fost realizate primele amenajari pentru vizitare. In prezent Cascada Putnei este inclusa in Parcul Natural Putna Vrancea.
Cheile TisiteiCheile Tisitei este o rezervatie de tip mixt (hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic si de peisaj). Aria protejata Tisita este situata in bazinl hidrografic al Tisitei, avand limitele pe cumpenele de ape care separa bazinul de Putna si Naruja.
Varful Nemira Mare. Avand 1649 m, Nemira Mare este cel mai inalt varf din muntii cu acelasi nume. Varful Nemira Mare - Localizarea ascunzisului mi-a pus ceva probleme. Inca un 10! - Intr-adevar, fara GPS, nu e usor de localizat ascunzisul, asa se explica nota acordata. Este permanent in bataia vanturilor, cel mai rece fiind numit, conform traditiei, chiar Nemira.
Cheile Dofteanei. Pentru a vizita Cheile Dofteanei, de la Salarie se urmeaza, in amonte, drumul forestier. Lipsa de experienta, bat-o vina! - Avem un GPS foarte foarte bun (Garmin 60 si inca niste litere - nu-i pe aproape acum). Gandind cu mintea celui care a ascuns - Dupa parerea mea, nici incredere oarba in indicatiile gps-ului nu trebuie sa ai. Trecem pe langa o cabana forestiera, traversam raul de 2 ori, si dupa 2 km, ne intampina cheile Dofteanei, sapate in stanca.
Crucea dintre Lutoasa si Estelnic. Este vorba despre o cruce specifica spatiilor locuite de secui catolici: din lemn cu o caciula conica deasupra. Coif fara geocutie - Din pacate nu mai era nici o geocutie sub coif.
Capela de pe Magura Baltatei Culmea Pietricica. La baza Culmii Pietricica, pe versantul sau nord-estic, exista mai multe sate cu puternice comunitati de ceangai catolici. Dupa un obicei local, pe culmile golase ale unor picioare ale Pietricicai, fiecare asemenea comunitate a ridicat cate o capela.
Biserica de lemn Valea Mare Faraoani. Biserica de lemn - inima de stejar - din satul Valea Mare, comuna Faraoani, este una dintre cele mai vechi dintre cele ale comunitatilor catolice din zona Bacaului.
Muzeul de istorie a breslelor Targu Secuiesc. Cladirea muzeului a fost construita in anul 1857, in trecut a fost prima cladire a primariei. Targu Secuiesc este denumit orasul curtilor, dar si orasul breslelor, oglindit si de expozitiile de baza ale muzeului.
Drumul Crucii de pe Dracoaia este marcat cu tablete sculptate în lemn, reprezentând cele 14 opriri biblice. Nici drumul nu mai e ce a fost - Am parcurs acest traseu si atunci cand am gasit geocutia de pe Dracoaia.
Buncarul cu stalactite Dealul Beleu. Pe culmea dintre paraurile Casin si Beleu se afla segmentul din Casin din linia de aparare Arpad, cu un sir de cazemate aparate de soldatii vanatori de frontiera, secui. Scopul construirii buncarelor a fost, sa impiedice inamicul sa ajunga in Ciuc.
Biserica de lemn din Soresti. Satul Soresti este in componenta comunei Blajani, iar in catunul Flamanda al satului se afla o veche biserica din lemn.
Format pe paraul Supanelu (Fierastrau), un afluent al Supanului (ce ajunge, la randul lui, in Trotus), Lacul Filigeni isi datoreaza aparitia bararii cursului paraului de alunecarea unei halde de steril provenit de la Mina Filigeni (avand gura pe paraul Supanu). Un lac activ - Lacul Filigeni nu a secat, si pentru un timp oarecare, va ramane lac. Multumesc pentru coordonate - Folosind Geoplaner am verificat pozitia ascunzisului (A), respectiv a lacului Filigeni (B), pe baza coordonatelor primite.
Varful Nemira Mica. Varful Nemira Mica este poate cea mai frumoasa zona a muntilor Nemira. Cutia de pe cel mai frumos varf al Nemirei - Indiciul e suficient pentru descoperirea cutiei. Varful Nemira Mica - Sunt al treilea an consecutiv pe varf si nu pot trece resemnat pe langa felul cum inteleg unii turisti sa-si marcheze trecerea. De pe micul platou care se afla pe varf avem o vizibilitate completa, in tur de orizont.
Lemnia. Localitatea Lemnia este situata in partea nordica a judetului Covasna. O mai fi, n-o mai fi? Mai degraba, nu! - Am trecut de mai multe ori pe la baza dealului pe care se afla biserica. Nu sunt sigur - Comparand fotografia cu poza ascunzisului gasit de mine, seamana, dar totusi parca nu e. La nord de localitate trece culmea principala a Carpatilor Orientali.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.