Localitatea Manastioara (judetul Vrancea) Resedinta: Fitionesti.
Cautand Piatra cu caldare mare, am descoperit mai intai o alta stanca, de forma unui creier, care are pe partea laterala o mica (semi)caldare. Nici Caldarea Mica nu a fost goala - Ca si Caldarea Mare, si aceasta are un ce suficient de interesant care sa te faca sa tot stai pe ganduri privind-o. Neavand coordonate gps exacte, nu stiam inca daca o sa gasesc Piatra cu caldare propriu-zisa, sau nu.
In catunul Odobasca, al satului Cotesti, existã o veche biserica de lemn, ridicata, conform traditiei, in 1471.
Piatra Rosie este numit versantul stancos etalat spre nord-vest al varfului omonim situat, relativ, in extremitatea vestica a Muntisoarelor Muntilor Vrancei, fiind, poate, cel mai spectaculos dintre acesti muntisori.
Conform legendei care circula in tinut, numele ar veni de la Tudora Vrancioaia, batrana care ar fi gazduit, ospatat si incurajat in casa ei pe domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare.
Cetatea se afla pe malul stang al lacului de acumulare Racaciuni, implicit, al Siretului, in afara satului Racataul de Jos, dar pe raza administrativa a acestuia.
Este biserica satului Serbanesti, comuna Corbita.
Lacul este unul natural, format in urma unei mari alunecari de teren intr-o alveola larga, formata in spatele limbii de alunecare, fenomen produs pe fata sudica a Platformei Pancesti - ce reprezinta jumatatea sud-estica a Culmii Pietricica. In plus despre Lacul Andreoaie si nu numai - In imprejurimile Lacului Andreoaie mai sunt alte cateva balti. Cutie noua la Lacul Andreoaie - În trecere pe la lac am constatat devalizarea ascunzisului si disparitia geocutiei.
Este vorba despre o manastire episcopala, ortodoxa de stil vechi. Manastirea a fost infiintata in anii 1933-1934, imediat dupa trecerea la Calendarul Gregorian, de catre credinciosii ortodocsi ramasi pe stil vechi din zona comunelor bacaoane Valea Seaca si Orbeni.
Culmea Musat-Lepsa-Stanisoara-Clabuc-Zboina Neagra reprezinta una dintre unitatile structurale majore ale Muntilor Vrancei, continuand spre nord, culmeaprincipala a acestora, Musat-Lacauti-Goru. Varful Lepsa e sub el! - Rugam primul gasitor al acestei cutii sa adauge pe titlului de pe eticheta si de pe coperta jurnalului cuvantul SUB, iar daca suie si pe Varful Lepsa si gaseste cutia de acolo sa taie de pe eticheta aceleia acelasi cuvant. A doua vizita - A doua vizita pentru noi la Varful Lepsa (prima nu cred ca am notat-o aici), de data aceasta in peisaj hibenal. Sub numele de Culmea Lepsa descriem segmentul cuprins intre Pasul Musat si Pasul Stanisoara.
Magura Casinului a fost scena unor aprige si importante batalii în Primul Razboi Mondial. Lipsa creion - Rog pe primul geotrekkist care ajunge la acest ascunzis, sa completeze geocutia cu un creionas, nu mai lung de 8 cm.
Bisericuta veche din cimitirul Bogdanei la 31,98 km
Satul Bogdana este cunoscut prin manastirea de aici. Bisericuta veche din cimitirul Bogdanei - Urcusul de la asfalt pana la platou este unul accentuat. Independent sau poate legat de acest fapt, satul nu are biserica proprie si nici nu se stie sa fi avut candva.
Izvor apa potabila pe drumul national DN 2D, intre Lepsa si Tulnici, la gura vailor Valea Cherul Mociarului si Valea Paltinului.
Cautand Piatra cu palarie de pe Piatra Soimului, am ajuns la un moment dat pe culme. Culmea Pietrei Soimului are si o surpriza - Nu mai ajunsesem pe micul platou al Dealului Piatra Soimului de foarte multi ani. De pe micul platou nu prea avem o priveliste buna, dar zona prezinta interesante formatiuni stancoase, care merita sa fie vizitate.
Tunelul Mare este punctul terminus al segmentului cel mai frecventat din traseul turistic amenajat, ce porneste din localitatea Lepsa. Care versant? - Am baleiat destul de constiincios bazele celor doi versanti ai Tisitei. Versantul in cauza - E vorba de versantul opus intrarii in tunel, adica cel aflat in spatele stalpului cu marcaj din a 2-a imagine. Poteca strabate Cheile Tisitei in drum spre o zona foarte putin vizitata a Muntilor Vrancei.
Intre izvoarele paraului Strigoiu - ce separa dealurile Chichilau și Pietrisu, afluent al Trotusului, la Tisești-Tg. Ocna, se inalta un delusor, Titelca, legat cu un istm ingust de Poiana Chichilau - o sa lata, la nord de dealul omonim.
O monumentala cruce de beton a fost ridicata in satul Poienita, comuna Dumitresti in cinstea eroilor din Primul Razboi Mondial.
Magura Odobesti este o structura geografica bine singularizata, aflata la periferia estica a Subcarpatilor Vrancei.
Gheorghe Donici (1849-1916) este un erou cu totul aparte, mort in lupta, in Primul Razboi Mondial, ca voluntar, la varsta de 67 de ani. Nu era sa fie - Am vrut sa caut zece ascunzisuri in aceasta zi. Eroul Gheorghe Donici are un nou ascunzis - Cum ascunzisul initial nu a rezistat si nici sanse de a fi reabilitat nu am intrevazut, am hotarat schimbarea locatiei, adaugand si un plus de interes obiectivului. Luptase, tot ca voluntar, si in Razboiul de Independenta din 1877-1878.
Biserica de lemne, monument istoric, este situata in perimetrul satului Largaseni, comuna Corbita.
De la Piatra Soimului se urmeaza o poteca sub braul de piatra al dealului. Caldarea Mare din Piatra Soimului a fost cu plin - Cunoscand bine locatia, ne-a fost usor sa gasim ascunzisul. Dupa ce trecem pe sub Piatra cu Palarie, ramanem sub zidul de piatra pana atingem muchia sud-vestica a dealului.
Manastirea Cotesti are o vechime apreciata la 300 de ani (se avanseaza ca an al infiintarii, 1720). Date certe despre istoricul ei nemaiexistand, din cauza distrugerii arhivei in timpul Primului Razboi Mondial.
Varful Cosna este ultimul, mai rasarit (784 m), de pe cel mai zdravan - lungime și altitudini - dintre Plaiurile Nemirei: Muntele Mic - Pãltinis - Cosna. Fara priveliste, dar cu transee - De la monument am facut o mica plimbare spre varful care se afla la doar 500 m.
Unul dintre muntii Vrancei, relativ accesibil privirii dintr-o zona relativ circulata - perimetrul Cheilor Tisitei -, este Coza. Unul dintre contraforturile sale, nordic, are si el o imagine penetranta pentru drumetii care strabat Cheile Tisitei, in partea lor amonte, este numit Gurguiata.
In localitatea vranceana Paunesti, pe strada Valea Caselor, gasim mai multe fantani cu cumpana. In total 30 la numar, au o vechime de pana la 200 de ani, majoritatea lor sunt folosite si azi de localnici.
Ploscuteni este o localitate cu oarecare istorie, atestare secolul XVIII. Interesanta si prin prezenta unei populatii majoritar, 95 la suta, catolica intr-o zona eminamente ortodoxa.
Coborand de pe culme pe latura vestica a dealului Piatra Soimului, am descoperit o interesanta fortareata construita din pietre, de fapt o amenajare militara din Primul Razboi Mondial. Am cucerit fortareata - Inca un obiectiv interesant de pe Piatra Soimului pe care il stiam de mult. Amenajarea consta dintr-un zid exterior si unul interior, niste trepte de piatra, respectiv interiorul fortaretei.
Rezervatia se suprapune peste zona de confluenta a Milcovului cu afluentul sau Reghiu, in perimetrul localitatilor Sindrilari, Reghiu, Valea Milcovului. Circa 30 km est de Focsani.
Negoiesti este satul de resedinta al comunei Stefan cel Mare, avand casele de-a lungul DN 11A, Onesti - Adjud, la cca 10 km de Onesti. Iazul Negoiesti - Stefan cel Mare - Surprins de frumusetea peisajului, era sa uit de cealalta comoara. Un alt drum de acces la iaz - Venind dinspre Onesti, am ratat intersectia recomandata in descriere.
Poglet este un sat al comunei Corbasca, numit in vechime Sucmezeu. Despre constructia bisericii de aici, pentru a servi schitul ctitorit de paharnicul Constantin Bals, se spune ca ar data din secolul XVIII, ante 1734.
Varful Benii Culmea Pietricica la 45,37 km
Varful Benii (740,6 m) este considerat cel mai inalt de pe Culmea Pietricica, o substructura a Subcarpatilor Moldovei.
Podul de peste paraul Garbovana de la Negoiesti, comuna Stefan cel Mare, cunoscut si ca fiind de la Borzesti ori de la Caiuti, este atribuit, prin traditie, domnitorului Stefan cel Mare, cum sunt alte 5 de pe teritoriul Moldovei; dar pentru niciunul nu exista vreun document care sa confirme traditia. Cutie noua la Podul lui Stefan cel Mare - Locatia stabilita tine cont de o hotarare recenta a Consiliului Comunal Stefan cel Mare de a considera monumentul istoric
obiectiv turistic (sic). Doua obiective imbinate - Ascunzisul imbina cele 2 obiective, podul si monumentul.
Asezarea geto-dacica de la Poiana este localizata pe un promontoriu al malului stang al Siretului ce domina de la o inaltime relativa de 200 m oglinda lacului de acumulare Calimanesti.
Manastirea, de maici, este una recentã, din 2000, fiind rodul eforturilor locuitorilor satului Caraclau, comuna Barsanesti. Locul ales - departe de sat - este deosebit de pitoresc.
Poarta Dracilor face parte din Rezervatia geologica Reghiu-Scruntaru, aflandu-se la limita sudica a acesteia. Satul Valea Milcovului cca 35 km de Focsani.
Sub Dealul Chichilau - terminația nordica a Dealului Coșna, ce domina dinspre sud-est confluenta Slanic-Trotus, pe versantul sau estic, se afla un brau de gresie, ce iese la zi sub forma unor stanci de diferite forme.
Dealul Cosna este ultimul mai important - altitudinal, vorbind - de pe cel mai lung dintre Plaiurile Nemirei: Muntele Mic - Paltinis - Cosna. Acces auto - La monument se poate ajunge si cu masina. Am pornit din satul Nicoresti - Ma pregateam sa pornesc spre dealul Cosna, pe traseul marcat cu cruce rosie, din Targu Ocna. Dealul a fost teatrul unor importante lupte din Primul Rãzboi Mondial.
Vorbim despre un grup de stanci dintre care se detaseaza una masiva, de vreo 10 m inaltime. Hrib fara palarie, tobogan, si cap de animal culcat - Dupa ce am vizitat monumentul de pe dealul Cosna, respectiv varful omonim, am decis sa cobor si pana la grupul de stanci din apropiere.
Radeana este un mic sat aflat la granita dintre cartierul Borzesti al Onestiului si comuna Stefan cel Mare. Biserica ortodoxa din Radeana - Stefan cel Mare - Omul sfinteste locul, e valabil in Radeana. Este accesibil din DN 12A, Onesti - Adjud, din care pleacã spre sud un drum pietruit ce ajunge dupa 1 km la o intersectie in panta, marcata de o troita.
Chiar inainte de a intra in satul Jitia, putin mai sus de baza versantului pe care suie drumul asfaltat spre Dealu Sarii, se afla unul dintre cele doua izvoare sarate ce constituie geoobiectivul.
Pe Magura Odobesti se afla nu mai putin de 4 asezaminte monahale, printre care Manastirea Tarnita, la cea mai mare altitudine.
Rezervatia Cheile Tisitei are o suprafata de 307 hectare si consta intr-un sector de chei, strabatut in trecut de o cale ferata, din care au ramas poduri, tunele si terasamente. Cheile Tisitei - fotoreportaj - Descrierea traseului prin Cheile Tisitei (circuitul inchizandu-se cu ascensiunea pe Tisaru Mare), cuprinzand numeroase fotografii, poate fi citita pe Munte si Flori. Cea mai de succes cutie - Cred ca e cea mai de succes cutie din cate am vazut. Rezervatia este importanta din punct de vedere geologic si floristic.
Focurile Vii reprezinta unele dintre cele mai spectaculoase fenomene naturale, nu foarte multe in tara noastra, cele despre care stim noi fiind concentrate in Subcarpatii Vrancei.
Cascada PutneiCascada Putnei a fost declarata Monument al Naturii in anul 1973, cand au fost realizate primele amenajari pentru vizitare. In prezent Cascada Putnei este inclusa in Parcul Natural Putna Vrancea.
Cheile TisiteiCheile Tisitei este o rezervatie de tip mixt (hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic si de peisaj). Aria protejata Tisita este situata in bazinl hidrografic al Tisitei, avand limitele pe cumpenele de ape care separa bazinul de Putna si Naruja.
Este o bisericuta de lemn documentata din 1930, probabil mai veche. Faghieni este un mic sat ce apartine comunei Izvoru Berheciului.
Lacul Meledic se afla pe platoul Meledic, pe marginea lui se afla un camping si o pensiune. Este unic in lume, deoarece este un lac cu apa dulce, care este asezat pe un munte de sare.
Monumentul Eroilor de pe Magura Ocnei din orasul Targu Ocna este un monument comemorativ al militarilor romani morti in Primul Razboi Mondial.
Culmea ce face, morfologic, legatura intre Munceii Intorsurii si Muntii Vrancei si, prin intermediul primillor, realizeaza integrarea culmii principale a celor din urma in cea a Carpatilor, este putin cunoscuta din punct de vedere turistic. Marcajul banda rosie al culmii principale a Carpatilor nu merge pe ea, pentru ca evita Munceii Buzaului, preferand Siriul, Podu Calului si Penteleul.
Calea ferata cu ecartament ingust, construita la sfarsitul secolului XIX a pornit din Ghiula (Comandau) spre Covasna. Un ascunzis ce merita gasit - Un ascunzis simplu, dar care nu sare in ochi. Nici sa varuim - Am participat la un traseu organizat prin site-ul Munte si Flori, prin imprejurimile statiunii Covasna. Cele doua retele de cale ferata, separate de o diferenta de nivel de 327 m, au fost conectate cu ajutorul planului inclinat lung de 1236 m.
Este vorba despre cea mai veche sonda sapata prin foraj mecanic din Romania. Titlul comentariului - Este inutil folosirea titlului ascunzisului pentru titlul comentariului. Usor de gasit, mai greu de scos - Am parcat pe marginea drumului, undeva intre sonda straveche si cimitirul eroilor, deplasandu-ma apoi pe jos pana la ambele ascunzisuri.
Accesul la manastire se face de pe DN 2, Bucuresti-Suceava, dintr-o intersectie semnalata de un indicator si aflata la 6 km nord de Ramnicu Sarat, 27 km sud de Focsani. Avand hramul Sfanta Treime, manastirea se afla pe teritoriul satului Cotatcu (Podgoria/Buzau).
Primul gater pentru prelucrarea lemnului de la Comandau a fost amenajat la Gyula, aflat la 6,6 km distanta de Comandau.
Varful este unul dintre cele cateva de peste 900 m ale Muntilor Berzunti, acesta de 903 m. La varf se poate ajunge pe mai multe trasee ce pleaca din localitati de pe valea Trotusului - Larga, Pagubeni.
Este vorba despre una dintre putinele pesteri din tara, cantonate in gips. Pestera este localizata in versantul drept al raului Oituz, in perimetrul localitati Poiana Sarata, Oituz - Bacau, fiind aflata la o altitudine relativa de vreo 20 m.
Este vorba despre o cruce specifica spatiilor locuite de secui catolici: din lemn cu o caciula conica deasupra. Coif fara geocutie - Din pacate nu mai era nici o geocutie sub coif.
Focul Viu de pe un deal din localitatea Terca, comuna Lopatari, arde fara intrerupere si poate fi admirat oricand, dar mai ales seara.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.