Localitatea Dumbrava (judetul Vrancea) Resedinta: Poiana Cristei.
Cheile Tisitei la 45,35 km
Cheile Tisitei este o rezervatie de tip mixt (hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic si de peisaj). Ti-am urmat sfatul - Ti-am urmat sfatul si am ascus o cutie in Cheile Tisitei. Transformare POI - Indiferent de modul in care se anunta un nou ascunzis (prin completare formularului, printr-un comentariu, sau prin email), datele ajung la moderator. Aria protejata Tisita este situata in bazinl hidrografic al Tisitei, avand limitele pe cumpenele de ape care separa bazinul de Putna si Naruja.
Mausoleul de la Marasti la 42,34 km
Mausoleul se afla in capatul nordic al satului Marasti (comuna Racoasa), accesibil pe un drum comunal asfaltat ce pleaca din soseaua judeteana (asfaltata) ce leaga Tișita (de pe DN 2 - Bucuresti-Suceava) de Panciu si Soveja.
Manastirea Dalhauti la 4,39 km
Manastirea Dalhauti a fost, pe la mijlocul secolului XIX, frecventata de protipendada focsaneana, doi reprezentanti ai ei, ctitorind si o biserica, acum o ruina.
Magura Odobesti este o structura geografica bine singularizata, aflata la periferia estica a Subcarpatilor Vrancei.
Stramtura Cozei la 39,14 km
La Stramtura este numele popular al unei mici porti formata de versantii Cozei, afluent al Putnei, ceva mai apropiati decat de-a lungul restului vaii.
Vorbim despre un mic varf al Subcarpatilor Vrancei (Platforma Zabrauti) de 699 m, unde, in timpul bataliilor purtate in zona in timpul Primului Razboi Mondial (1917), isi avea instalat un punct de observare a frontului, maresalul Alexandru Averescu.
Lacul Balta Alba Balta Alba la 48,36 km
Lacul Balta Alba este situat langa localitatea omonimã (resedinta de comuna), accesul, mai facil, la el facandu-se insa din satul Baile, al aceleasi comune. Lacul este declarat rezervatie naturala in vederea protejarii speciilor de pasari, sedentare si migratoare, ce aleg sa cuibareasca sau doar sa se hraneasca aici.
Cimitirul german de la Tisita la 25,28 km
Tisita, sat apartinator Marasestiului, este cunoscut, mai degraba, prin intersectia cu sens giratoriu de pe DN 2, Bucuresti-Suceava. Park and grab - N-a fost chiar park and grab caci n-am intrat cu masina pe aleea ce duce la cimitir.
Biserica de lemn din Soresti la 42,96 km
Satul Soresti este in componenta comunei Blajani, iar in catunul Flamanda al satului se afla o veche biserica din lemn.
Fantanile cu cumpana Paunesti la 42,24 km
In localitatea vranceana Paunesti, pe strada Valea Caselor, gasim mai multe fantani cu cumpana. In total 30 la numar, au o vechime de pana la 200 de ani, majoritatea lor sunt folosite si azi de localnici.
Izvoarele sarate Jitia la 20,86 km
Chiar inainte de a intra in satul Jitia, putin mai sus de baza versantului pe care suie drumul asfaltat spre Dealu Sarii, se afla unul dintre cele doua izvoare sarate ce constituie geoobiectivul.
Piatra Hagiului la 41,85 km
Este vorba despre o faleza impresionanta din gresie aflata in capatul amonte, pe paraul Vazuti, al satului Vizantea Manastireasca.
Parcul natural rezervatia Cheile Tisitiei la 44,97 km
Rezervatia Cheile Tisitei are o suprafata de 307 hectare si consta intr-un sector de chei, strabatut in trecut de o cale ferata, din care au ramas poduri, tunele si terasamente. Cheile Tisitei - fotoreportaj - Descrierea traseului prin Cheile Tisitei (circuitul inchizandu-se cu ascensiunea pe Tisaru Mare), cuprinzand numeroase fotografii, poate fi citita pe Munte si Flori. Cea mai de succes cutie - Cred ca e cea mai de succes cutie din cate am vazut. Rezervatia este importanta din punct de vedere geologic si floristic.
Stanca Gurguiata Muntii Vrancei la 43,76 km
Unul dintre muntii Vrancei, relativ accesibil privirii dintr-o zona relativ circulata - perimetrul Cheilor Tisitei -, este Coza. Unul dintre contraforturile sale, nordic, are si el o imagine penetranta pentru drumetii care strabat Cheile Tisitei, in partea lor amonte, este numit Gurguiata.
Monumentul Ecaterinei Teodoroiu Straoane la 33,6 km
Straoane ste o comuna situata pe DN 2L, Tisita-Panciu-Soveja, la cca 15 km de Tisita. Pietrele din monument - In drum spre Soveja ne-am oprit si la acest ascunzis foarte accesibil la prima vedere. La 1 km dupa iesirea din comuna (satul Muncel), mergand spre Soveja, pe partea dreapta a soselei se afla un monument simplu, destul de degradat, dedicat Ecaterinei Teodoroiu.
In partea de vest a localitatii Burca, comuna Vidra, intre raul Putna si drumul national 2D, gasim un izvor sub drum. Izvorul, a carui zona este sub constructie, se afla vizavi de intersectia strazilor Vrancei si Parcului.
Arcada Cheile Tisitei la 45,12 km
Cele doua arcade precum si tunelul ce strapunge interfluviul dintre cele doua Tisite. Sunt ultimele ramasite ale caii ferate cu ecartament ingust construite de societatea forestiera Tisita pe ambele brate ale raului cu acelasi nume.
Manastirea Cotesti are o vechime apreciata la 300 de ani (se avanseaza ca an al infiintarii, 1720). Date certe despre istoricul ei nemaiexistand, din cauza distrugerii arhivei in timpul Primului Razboi Mondial.
Piatra Mortatului Masivul Ivanetu la 40,65 km
Culmea principalã a Masivului Ivanetu, intre radacina ei din culmea principala a Muntilor Vrancei si Varful Ivanetu este una calma.
Lacul cu Ciuciur se afla la marginea nord-vestica a satului Recea al comunei Bisoca, aparand pe unele harti si cu numele Moldoveanului.
Piatra Mâței se afla pe malul stang al Ramnicului Sarat, in amonte de satul Jitia.
Tisaru Mare, cu inaltimea maxima de 1265 m, formeaza o parte din spectaculosul versant stang al Cheilor Tisitei.
Fosta Manastire Mera la 13,45 km
Mera este singura manastire ctitorita de familia domnitoare a Cantemirestilor, fiind construita de Antioh Cantemir, fratele mai cunoscutului Dimitrie Cantemir, si menita a deveni necropola domneasca a familiei.
Pe Magura Odobesti se afla nu mai putin de 4 asezaminte monahale, printre care Manastirea Tarnita, la cea mai mare altitudine.
Piatra Rosie Muntisoarele Vrancei la 37,1 km
Piatra Rosie este numit versantul stancos etalat spre nord-vest al varfului omonim situat, relativ, in extremitatea vestica a Muntisoarelor Muntilor Vrancei, fiind, poate, cel mai spectaculos dintre acesti muntisori.
Vulcanii noroiosi sunt o rezervatie botanica si geologicaaflata pe raza comunei Berca, Buzau. Cutie dezactivata - Momentan cutia este dezactivata.
Pesterile in sare 6S Manzalesti si Pestera cu trei intrari sunt cele mai mari pesteri din zona. Gasim aici 27 de pesteri mai mari de 10 m, care insumeaza 2169 m lungime si 300 m denivelare.
Tunelul Mare din Cheile Tisitei la 45,12 km
Tunelul Mare este punctul terminus al segmentului cel mai frecventat din traseul turistic amenajat, ce porneste din localitatea Lepsa. Care versant? - Am baleiat destul de constiincios bazele celor doi versanti ai Tisitei. Versantul in cauza - E vorba de versantul opus intrarii in tunel, adica cel aflat in spatele stalpului cu marcaj din a 2-a imagine. Poteca strabate Cheile Tisitei in drum spre o zona foarte putin vizitata a Muntilor Vrancei.
Manastirea Buciumeni la 47,03 km
Manastirea tine, administrativ vorbind, de comuna Buciumeni, de care se leaga cateva personalitati cunoscute, nascute aici. Smaranda Braescu - prima femeie-parasutist din Romania - si Natalia Negru, scriitoare, sotia poetilor St O Iosif si Dimitrie Anghel.
Zidul Uriasilor la 23,1 km
Este vorba despre un perete de calcar cochilifer cu matrice grezoasa. Face parte dintr-un aliniament de strate redresate la verticala.
Varful Goru Muntii Vrancei la 48,35 km
Varful Goru, cu cei 1785 m ai sai, este cel mai inalt pisc al Muntilor Vrancei, fiind secondat de mai cunoscutul Varful Lacauti (1776 m). Spre deosebire de acesta din urma, aflat pe culmea principala a Muntilor Vrancei, Goru se desprinde ca un picior, scurt, din aceasta si se inalta singular, impresionant prin alura sa greoaie, ca o spinare de porc (hogback).
Monumentul, infatisand-o pe Ecaterina Teodoroiu si simbolizand victoriile armatei romane in bataliile Primului Razboi Mondial de pe fromtul de la Marasesti, se afla in importanta intersectie - de la Tisita - dintre DN 2, Bucuresti-Siret, DN 24 ce duce la Tecuci si DN 2L spre Panciu. Probabil o alta - Am cautat dupa coordonate fara succes. Sigur alta, totusi gasita - Cutia este la locul ei si ne-am scris deja numele in ea, iar celelalte portdrapeluri sunt goale.
Stramtura de la Jitia de Jos la 20,15 km
La Jitia de Jos Ramnicul Sarat a trebuit sa strapunga un aliniament de strate redresate la verticala.
Manastirea Sihastru Ploscuteni la 48,03 km
Ploscuteni este o localitate cu oarecare istorie, atestare secolul XVIII. Interesanta si prin prezenta unei populatii majoritar, 95 la suta, catolica intr-o zona eminamente ortodoxa.
Manastirea de la Podul Bulgarului Cotatcu la 24,57 km
Accesul la manastire se face de pe DN 2, Bucuresti-Suceava, dintr-o intersectie semnalata de un indicator si aflata la 6 km nord de Ramnicu Sarat, 27 km sud de Focsani. Avand hramul Sfanta Treime, manastirea se afla pe teritoriul satului Cotatcu (Podgoria/Buzau).
Crucea Eroilor Poienita la 10,77 km
O monumentala cruce de beton a fost ridicata in satul Poienita, comuna Dumitresti in cinstea eroilor din Primul Razboi Mondial.
Lacul Meledic la 35,04 km
Lacul Meledic se afla pe platoul Meledic, pe marginea lui se afla un camping si o pensiune. Este unic in lume, deoarece este un lac cu apa dulce, care este asezat pe un munte de sare.
Mausoleul si Muzeul Soveja la 47,37 km
In satul Dragosloveni al comunei Soveja se ridica sobru si masiv in infatisare, covarsitor prin numarul destinelor care s-au implinit aici intr-o odihna vesnica. Mausoleul Soveja, marturia cumplitelor lupte de pe cuprinsul Vaii Susitei.
Lacul Sarile Bisoca la 25,35 km
Localitatea Sarile este un sat apartinator comunei Bisoca accesibil pe un drum comunal pietruit - accesibil pentru orice autovehicule - ce vine din drumul judetean ce leaga Vintila-Voda de Bisoca, drum in curs de modernizare.
Grunjul de la ManzalestiGrunjul de la Manzalesti este alcatuit din tuf dacitic, care provine din cenusa vulcanica. Se afla in centrul comunei Manzalesti, judetul Buzau, la confluenta paraurilor Slanic si Jgheab.
Cetatea dacica de la Carlomanesti. Carlomanesti este un sat al comunei Vernesti aflat aproape de gura de varsare a Niscovului in Buzau si la cca 10 km de orasul Buzau.
Lacul de Argint Adjud. Pe malul Siretului, nu departe de orasul Adjud, existã douã lacuri vecine, Balta Verde - amenajat pentru pescuit si agrement - si Lacul de Argint, a caror existenta e legata de un vechi brat al Siretului, dar si de alimentarea prin panza freatica. Balta da, cutia ba - Intr-o zi torida, am cautat racoarea luncii Siretului.
Monument UNESCO, biserica romano-catolica, cea fortificata, de la Ghelinta, dateaza din 1245.
Cetatea Zanelor Covasna. Cetatea Zanelor se afla pe Dealul Cetatii, intre paraul Cetatii si paraul Misca, la sud-est de orasul Covasna. Pinochio redivivus - Destul de greu de gasit cutia in noile conditii de mediu constatate. Relocare ascunzis - Zona vechiului ascunzis a devenit imposibil de explorat, datorita vegetatiei arbustive ce s-a tot dezvoltat.
Podul lui Stefan cel Mare. Podul de peste paraul Garbovana de la Negoiesti, comuna Stefan cel Mare, cunoscut si ca fiind de la Borzesti ori de la Caiuti, este atribuit, prin traditie, domnitorului Stefan cel Mare, cum sunt alte 5 de pe teritoriul Moldovei; dar pentru niciunul nu exista vreun document care sa confirme traditia. Podul domnitorului - Am (re)gasit locatia, mereu in alte straie. Cutie noua la Podul lui Stefan cel Mare - Locatia stabilita tine cont de o hotarare recenta a Consiliului Comunal Stefan cel Mare de a considera monumentul istoric
obiectiv turistic (sic). Doua obiective imbinate - Ascunzisul imbina cele 2 obiective, podul si monumentul.
Trovantii din Ulmet. Trovantii din Ulmet pot fi admirati in Valea Teiului, langa satul Ulmet, comuna Bozioru, judetul Buzau. Oare catina? - Am cautat ascunzisul indicat de coordonate cu multa asiduitate in ciuda tufelor de catina vie dimprejur dar impiedicat de o gramada de catina taiata in urma curatarii potecii si aruncata exact unde ar fi putut fi ascunzisul.
Biserica ortodoxa din Radeana Stefan cel Mare. Radeana este un mic sat aflat la granita dintre cartierul Borzesti al Onestiului si comuna Stefan cel Mare. Biserica ortodoxa din Radeana - Stefan cel Mare - Omul sfinteste locul, e valabil in Radeana.
Calcarele de la Badila. Calcarele de la Badila, de pe Valea Buzaului, reprezinta o rezervatie geologica si paleontologica. Ii sta in gat nucului - Multa mizerie in jurul obiectivului - rezervatie naturala in custodia cuiva - nesemnalat si ca atare, fara nici o prezentare la locul cu pricina, desi este foarte interesant, macar prin insolit in peisaj.
Biserica reformata Pava. Biserica reformata Pava Ambalaje in loc de cutie - In cele doua-trei gauri, mai promitatoare, din zidul indicat de GPS, am gasit, in loc de cutie, dosite ambalaje de biscuiti si de napolitane.
Ansamblul schiturilor rupestre Bozioru. Ansamblul schiturilor rupestre cuprinde Schitul rupestru Fundatura, Schitul rupestru Agatonul Vechi, Fundul Pesterii, Vagauna II, Vagauna I, Piatra Ingaurita.
Varful Magura Casinului. Magura Casinului, avand 1165 m, este ultimul bastion din nordul Muntilor Vrancei de dincolo de 1000 de metri, aflat la granita lor cu Subcarpatii.
Pe culme Piatra Soimului Oituz. Cautand Piatra cu palarie de pe Piatra Soimului, am ajuns la un moment dat pe culme. Culmea Pietrei Soimului are si o surpriza - Nu mai ajunsesem pe micul platou al Dealului Piatra Soimului de foarte multi ani.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.