Locuri de vizitat si atractii turistice langa Corbii din Vale, judetul Valcea

Rapa Evantai la 16,81 km
Rezervatia Ocnele Mari se intinde pe o suprafata de 1,4 ha, se afla in apropierea orasului Ocnele Mari. Rezervatia naturala geologica este situata in Subcarpatii Valcii, in bazinul Paraul Sarat, afluent de dreapta a raului Olt.

Padurea Trivale, Pitesti. Am gasit comoara ieri duminica - Destul de bogata si bine ascunsa. Am gasit comoara - Nu am luat nimic.

Barajul Vidraru la 43,34 km
Lacul de acumulare Vidraru a fost creat de barajul Vidraru pe raul Arges, in 1966, pentru productia de energie electrica. Constructia barajului a durat 5 ani si jumatate.

Varful Turtudanul la 43,01 km
Varful Turtudanul, orasul Brezoi.

Piramida din cartierul Prundu Pitesti la 38,96 km
Piramida de metal si sticla, din cartierul Prundu - Pitesti, este o copie fidela a Marii Piramide a lui Keops, construita la scara 1:10. A fost ridicata in anii 80 ai secolului trecut, si se pare ca a fost candva un laborator de cercetare si experimentare.

Azi monument istoric, castrul a fost construit in ultimul an de domnie a imparatului Hadrian (117-138), facand parte din linia de aparare impotriva atacurilor barbarilor, Limes Alutanus. Cutie Arutela - Aam gasit-o, e acolo. Hotel pentru boschetari - Dupa nereusita de la manastirea Turnu, speram sa gasesc geocutia ascunsa aici.

Prima alee terapeutica din Oltenia se afla in comuna Nicolae Balcescu, la poalele dealului Mangureni. Are o suprafata de 400 m2 si este impartita in mai multe zone.

Piramidele de pamant din valea Stancioiului reprezinta o rezervatie geologica spectaculoasa, situata in apropierea orasului Ramnicu Valcea, pe valea paraului Stancioi.

Cheile Cheia la 40,98 km
Cheile Cheia, situate in Parcul National Buila-Vanturarita, Muntii Capatinii, sunt unele dintre cele mai inguste si salbatice sectoare de chei din tara.

Schitul Iezer, una dintre cele mai izolate sihastrii din nordul Olteniei, se afla la o distanta de 5 kilometri nord de satul Cheia, judetul Valcea.

Schitul Patrunsa la 38,6 km
Schitul este una dintre multele ctitorii, aceasta din anul 1740, ale episcopului Climent al Ramnicului. Aspectul ce ni s-a parut a fi cel mai interesant, dincolo de izolarea specifica unui asezamant monahal, dar mai putin intalnita in zilele noastre, este aspectul de satuc al comunitatii, chiliile calugarilor fiind casute imprastiate pe pantele Muntelui Patrunsa, existand si un nucleu concentrat in preajma bisericii.

Culele de la Maldaresti la 38,83 km
In satul Maldaresti, la 4 km sud de orasul Horezu, se afla o filiala a Muzeului Judetean Valcea, Complexul Muzeal Culele de la Maldaresti, organizata pe seama culelor Greceanu si Duca si aflata in incinta casei memoriale IG Duca.

Buila-Vanturarita la 40,28 km
Vanturarita Mare, 1885 m, este cel mai inalt varf al masivului Buila, aflat in judetul Valcea. Vanturarita Mare sau Vioreanu? - Am gasit cutia, putin ruginita, cu jurnalul putin umed, cu pixul, intr-adevar, nefunctional.

Cetatea Poienari la 42,41 km
Rolul cetatii Poienari a fost de a asigura refugiu pentru domnitor si de a adaposti o mica garnizoana, compusa din 5-7 osteni - cetatea a fost construita in 2 etape. Turnul donjon in secollul XIII probabil in vremea domnitorului Negru Voda, zidurile de incinta si turnurile semicirculare in secolul XV, in vremea domnitorului Vlad Tepes.

La Schitul Pahomie, de sub culmea Builei-Vanturarita, se ajunge, urmand, spre final, drumul forestier de pe valea Cheia, dar parasindu-l la confluenta acesteia cu paraul Comarnice, de unde se continua pe un brat al drumului precizat. Intersectia este marcata de prezenta unei troite.

Primul asezamant de maici de pe teritoriul actualei Romanii, Schitul Ostrov, ctitorie din 1520-1521 a lui Neagoe Basarab, se afla pe o insulita a Oltului accesibila din centrul Calimanestiului. Schitul Ostrovului - In drum spre Bucuresti, am oprit in acest minunat oras si am intrat pe insula in cautarea cutiei. Se pare ca nu am cautat unde trebuia - Dupa nereusitele de la manastirea Turnu, respectiv castrul Arutela.

Orasul lalelelor Pitesti la 35,23 km
Simfonia Lalelelor - expozitia anuala de flori din Pitesti, supranumit Orasul lalelelor sau Olanda Romaniei, este traditie de primavara a orasului.

Manastirea Stanisoara la 35,81 km
Manastirea Stanisoara, numita pana in secolul al 18. Nucet, este situata la poalele masivului Cozia, pe versantul sudic, pe teritoriul localitatii Calimanesti, in judetul Valcea.

Manastirea Turnu la 35,11 km
Inceputul asezarii manastirii il fac calugarii sihastrii de la manastirea Cozia care se retrageau in acest loc pentru o viata duhovniceasca mai aspra, din secolul 16. Manastirea Turnu - Am gasit locatia, dar nu si cutia. Geoascunzis gol de peste 3 ani - Cunosteam deja locatia. Cele dintai chilii au fost sapate in stanca, doua dintre ele ramanand pana astazi.

Piramidele de la Slatioara la 47 km
Martori ai eroziunii apei, temperaturii si vantului asupra unor strate relativ slab cimentate formate din pietrisuri si nisipuri, piramidele de la Slatioara, ca si cele de pe acelasi masiv deluros Magura Slatioarei, dar de la Stroiesti, sau celelalte de pe Maguricea Slatioarei, ofera un spectacol ce nu trebuie pierdut, eroziunea generatoare fiind activa si continua.

Varful Cozia la 38,01 km
Varful Cozia sau Ciuha Mare este cea mai mare inaltime a masivului Cozia. De langa cabana Cozia se urca direct, pe langa cantonul silvic, lasand in dreapta drumul forestier ce coboara spre Calimanesti.

Poarta de Piatra la 38,88 km
Poarta de Piatra este un imens portal deschis in stanca, situat pe muchia ingusta ce se desprinde spre vest din Varful Portii de Piatra. Poarta de Piatra este una dintre cele opt porti cunoscute pana in prezent in masivul Cozia.

Canionul Valea lui Stan la 42,66 km
Valea lui Stan se afla in masivul Fruntii, parte a Muntilor Fagarasi, la sud-vest de lacul Vidraru. Daca ati fost la Sapte Scari langa Brasov, veti aprecia cu siguranta acest canion amenajat, care este mult mai lung, mai frumos, si mai spectaculos, decat cel din Piatra Mare.

Situat la poalele Masivului Buila-Vanturarita, schitul dateaza din anul 1520, desi este vehiculat, in acest sens, si anul 1509. Numele ii provine de la cel al monahului ce l-a infiintat.

[ Sus ↑ ]