Localitatea Vanatori (judetul Galati) Resedinta: Vanatori.
Malul Dunarii langa IC Bratianu la 13,53 km
In drum spre muntii Macin, am traversat Dunarea cu bacul intre Galati si comuna IC Bratianu. Lipsa geocutie - Profitand de vremea frumoasa de dupa revelion, am trecut Dunarea dupa cutiutele ascunse , cele mai apropiate. Ajungand pe malul din judetul Tulcea, am fost impresionat de aspectul malului.
Copacul lui Bezergheanu Muntii Macinului la 45 km
La poalele muntilor Macin, in apropiere de comuna Greci, gasim un copac singuratic, care a devenit faimos datorita pozelor fotografului Mircea Bezergheanu. Geocutia de la Copacul lui Bezergheanu - Copacul e emblematic si celebru in zona Pietrelor Mariei de langa Muntii Macin.
Varful Cozluc Muntii Macinului la 45,81 km
Cozluc este unul dintre dealurile spectaculoase ale abruptului sudic al Muntilor Macin, prin haosul de stanci de pe culmea sa. Eroare, Sulucu e Cozlucu - Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare). Am vrut sa impusc doi iepuri dintr-o singura impuscatura - Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis.
Pietrele Mariei reprezinta o spectaculosa formatiune granitica din Depresiunea Greci, martor al eroziunii de care au avut parte hercinicii Munti ai Macinului. Pietrele erau, pe Maria nu am vazut-o - Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde. Geocutia lipseste, dar macar am gasit umbra - Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei.
Podul si cazematele germane de langa Balta Salcuta la 17,42 km
Pe DN 22E, ce pleaca din satul IC Bratianu, punctul de trecere cu bacul spre si dinspre Galati, spre interiorul Dobrogei, la 8 km de sat, dar pe teritoriul satului Garvan, se afla Balta Salcuta, amenajata si pentru pescuit de agrement. Dupa ce a plecat ciobanul cu turma de oi - Prima data am ajuns la capatul nordic al ramasitelor podului german. Geocutia de la piciorul podului german - Desi am mai vizitat ruinele podului german, carora de altfel le-am admirat trainicia, nu stiam ca au si secrete. Vizavi, peste sosea, se afla picioarele unui pod neterminat, precum si ruinele catorva cazemate.
Singura sinagoga din Galati care a supravietuit vicisitudinilor timpului. Cladirea dateaza din 1896, si a fost construita de Societatea Meseriasilor.
Dealul Piatra Cacata Revarsarea la 39,7 km
Revarsarea (in trecut Piatra Cacata, Piatra Calcata, Principele Nicolae, Stefan Gheorghiu) este o localitate componenta a orasului Isaccea.
Dealurile Bugeacului reprezinta prelungirile extrem-nordice ale Muntilor Macin, relativ departate, izolate si mult mai joase decat corpul principal al acestor munti, de care sunt legate prin Pasul Garvan (58 m). Vara nu-i ca iarna - Am trecut Dunarea cu bacul, de la Galati la comuna IC Bratianu, unde am amenajat un geoascunzis. Felicitari pentru drumetie - Si pentru gasirea geocutiei.
Macin la 34,79 km
Muntilor Macin sunt alcatuiti in special din granit, si sunt cei mai batrani din Europa - varsta aproximativa a muntilor Macin este de 250 milioane ani, fata de muntii Carpati in varsta de doar 35 mil ani. Macin - Dupa o dupa-amiaza petrecuta la Iacobdeal a urmat o tura in Muntii Macin, mai exact Creasta Pricopanului. Scurtatura sa zicem - Ca sa gasim ascunzisul a trebuit sa scurtcircuitam oarecum traseul tuistic al crestei Pricopanului. Odinioara inalti, acum foarte erodati, muntii Macin au cel mai inalt varf, varful Tutuiatu cu 467m.
Lacul Iacobdeal Turcoaia la 49,45 km
Lacul Iacobdeal se afla pe teritoriul comunei Turcoaia, pe dealul Iacobdeal, intr-o fosta cariera de piatra. Este numit de catre localnici La fantana.
Varful Vraju Culmea Pricopanului la 33,18 km
Culmea Pricopanului este creasta secundara, dar impunatoare a Muntilor Macin, caracterizata prin uriase formatiuni granitice, stanci semete si panorame vaste de jur imprejur.
Stejarul din Valea Cozluk Muntii Macinului la 46,44 km
Traseul turistic Cozluk, marcat cu punct rosu, trece prin valea Cozluk. Lipsa geocutie in stejar - Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia. Chiar langa drum putem vedea un stejar imens, cu circumferinta de 5,5 m.
Cetatea Noviodunum Isaccea la 46,94 km
Cetatea antica se afla in vestul Isaccei, pe malul Dunarii, la 2 km distanta. La acest geoobiectiv se ajunge pe un drum neintretinut.
Zona de agrement Lacul Trei Stejari se afla intre orasul Targu Bujor si satul Umbraresti.
Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei la 45,47 km
Formatiune stancoasa deosebit de spectaculoasa, Pietrele Mariei se aseamana, mai ales privite de pe creasta, cu spinarea unui dinozaur. Indicatii prea vagi - Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul. Se compune din mai multe grupuri de stanci, orientate in directia de la sud-est spre nord-vest.
Cetatea antica Dinogetia Garvan la 19,19 km
Cetatea antica de la Dinogetia este un sit arheologic complex, pluristratificat, in a carui arie au fost identificate in urma cercetarilor arheologice de teren efectuate in cursul secolului XX urmatoarele. Cetatea buruienilor si ierburilor aromatice - De pe drumul asfaltat se poate ajunge pana la poarta sitului arheologic cu masina, pe un drum de pamant, posibil inundat cu ocazia ploilor. O asezare getica preromana, un castru roman din secolul al II-lea (bine documentat epigrafic), o citadela romana tarzie (sfarsitul secolului III - inceputul secolului al VII-lea) si cetatea medio-bizantina (datand din secolele X-XII).
Tabia Veche la 43,01 km
Pe malul drept al Dunarii sunt cunoscute cel putin doua cetati getice: Dinogetia (Garvan) si Noviodunum (Isaccea). Panoramele satelitare realizate de Google Earth evidentiaza insa si alte amprente ale solului specifice urmelor unor cetati antice, precum cea numita Tabia Veche.
Troesmis la 45,3 km
Cetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se afla pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta.
Traseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci. Bujori in zona Cozluk - Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu. Indicatii prea vagi - Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit.
Castelul de apa - Strada Gradinii Publice, Gradina Mare, Braila.
Geamia Mahmud Yazici se afla in Isaccea, pe strada 1 Decembrie numarul 19. Dateaza din sfarsitul secolului al XVIII-lea, si este monument istoric avand codul TL-II-m-A-06006.
Cheile Chediului Muntii Macinului la 45,91 km
Chediul este un paraias, cel mai adesea sec (vara), ce curge prin marginea vestica a golfului Cazluc al Depresiunii Greci (5 km de Greci). Nu - Nu, in august, nu. Eu nu am fost atent - Ascunzisul a fost amenajat in august, si accesand muntesiflori.
Culmea Pricopanului - Muntii MacinCulmea Pricopanului este creasta secundara, dar impunatoare a Muntilor Macin, caracterizata prin uriase formatiuni granitice, stanci semete si panorame vaste de jur imprejur. Peisajul ca si relieful este de tip alpin si chiar daca inaltimea culmii pare aparent mica, efortul este usor sustinut la urcus.
Biserica satului Telita - relativ de curand, declarata monument istoric - este renumita prin arhitectura specifica bisericilor slave si prin numarul de turnuri, 6 sau 7.
Cismeaua de pe Strada Abrupta Niculitel. Cismeaua se afla la intersectia strazilor Aprupta si Fantana Zmeului din Niculitel, pe valea paraului lui Iancu. Are doua tevi de scurgere, si o atentionare conform careia apa nu este buna de baut.
Dealul Asan Podisul Babadagului. Podisul Babadag continua, fiziologic vorbind, culmea Muntilor Macin incepand din pasul Iaila sau Carapelit, ajungand pana pe malul Lacului Razelm.
Pestera de la Moara Dealul Consul. Dealul Consul, preponderent alcatuit din roci vulcanice - porfire variat colorate - are la baza strate de calcar triasic, in care este cantonata si Pestera de la Moara.
Cismeaua de pe valea Lozovei se afla la sud-vest de satul Valea Teilor (nume vechi Meidanchioi). Localitatea Valea Teilor este resedinta al comunei cu acelasi nume.
Pe valea paraului Lozova, la doar 260 m distanta spre nord de la cismeaua din Valea Lozovei, se afla o cladire abandonata. Este fosta moara de apa a lui Stefan Nuca, lasata in paragina.
Pestera de la Stanca Dealul Consul. Dealul Consul are o alcatuire mai putin comuna, pe de o parte din roci vulcanice, pe de alta parte dintr-un soclu de calcare triasice, intr-o klippa de acest gen fiind cantonata si Pestera de la Stanca.
Cetatea de calcar de pe Dealul Edirlen. Dealul Edirlen se afla la extremitatea nord-estica a Dealurilor Niculitelui, fiind declarat rezervatie naturala mixta, botanico-faunistica. In plus, pe varf se afla si urmele unei cetati de refugiu de prin sec V-III ante Cr, foarte putin cercetata din punct de vedere arheologic.
Fantana Zmeului Niculitel. La est de satul Niculitel se ridica dealul Zmeului, compus din calcar cenusiu, deal care se ridica la 160 m deasupra nivelului marii. Din acest deal izvoreste o apa limpede si racoroasa, si care se scurge spre vatra satului.
Lacul Balta Alba este situat langa localitatea omonimã (resedinta de comuna), accesul, mai facil, la el facandu-se insa din satul Baile, al aceleasi comune. Lacul este declarat rezervatie naturala in vederea protejarii speciilor de pasari, sedentare si migratoare, ce aleg sa cuibareasca sau doar sa se hraneasca aici.
Cismeaua de langa biserica Sfantul Atanasie din Niculitel se afla la intersectia strazilor Bisericutei, Fotografilor, si drumul judetean DJ229. Deasupra tevii de scurgere are doua cavitati varuite in alb, de unde lipseste probabil tablita cu inscriptia originala.
Dealul Consul. Este o aparitie insolitã in peisajul muntos al Dobrogei de Nord prin izolarea sa de dealurile Babadagului din imprejurimi si de care tine structural. Pentru masivitate, vigurozitate si zveltete, pentru salbaticia reliefului isi merita renumele de munte, chiar daca are doar 333 m.
Crucea celtica Niculitel. Pe potcoava de dealuri - ale Niculitelului - ce inconjoara localitatea Niculitel s-au descoperit urmele unei cetati, apreciata a fi dacica, precum si cele ale asa-numitului Troian - Val al lui Traian - un val de pamant cu caracter defensiv din epoca romana ori bizantina.
Trestenic este unul dintre satele componente ale comunei Nalbant. Pe site-ul comunei, la capitolul obiective turistice este trecutã Cismeaua din Padurea Trestenic, dar fara nici o alta precizare.
Cismeaua din Valea Teilor. Cismeaua din Valea Teilor a fost construita in anul 1984 de catre Carastoian Nicolae si consatenii comunei. A fost reparata de primaria comunei Valea Teilor in anul 2019.
Varful Tuguiata Podisul Babadagului. Varful Tuguiata este cel mai inalt varf al Podisului Babadagului, avand 402 m. Geocutia de pe Tuguiata este deteriorata - Am gasit geocutia foarte usor, dar am constatat ca aceasta este deteriorata. Spre, incotro vrei - Avand in vedere ca veneam de la dealul cu bujori de langa satul Atmagea. Nu are valente peisagistice deosebite, platoul sau somital fiind o poienita inconjurata de padure.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.