Localitatea Slatina-Timis (judetul Caras-Severin) Resedinta: Slatina-Timis. Denumire maghiara: Temesszlatina. Alta denumire: Szlatina.
Atractii turistice - Harti, descrieri si comentarii detailate, poze, posibilitate de cautare, navigare pe teren in timp real pentru cei cu acces complet.Locuri de vizitat si atractii turistice langa Slatina-Timis, judetul Caras-Severin
Cetatea MehadiaCetatea Mehadia, monument istoric, dateaza din secolul XIV-XV - turnul locuinta, cu o inaltime pastrata de circa 15 m, cuprinde parterul si doua etaje.
Morile de apa Eftimie MurguIntr-o excursie pe Valea Rudariei, pe langa spectacolul fascinant al cascadelor imbinat cu zgomotul salbei de mori, locurile iti ofera surprize nebanuite. Intr-o zi cu ploaie continua - Nu am pornit intr-o excursie, dar am avut un drum prin zona.
La Blide Muntele Mic Muntii Tarcu
La nord de complexul turistic Muntele Mic din Tarcu, la nord-vest de mai cunoscutele Pietrele lui Scorilo, in locul cunoscut sub numele La Blide, gasim o valoare naturala unica.
La nord de complexul turistic Muntele Mic din Tarcu, la nord-vest de mai cunoscutele Pietrele lui Scorilo, in locul cunoscut sub numele La Blide, gasim o valoare naturala unica.
Cetatea Haiducilor Jdioara
Cetatea Haiducilor din Jdioara este atestata documentar ca cetate regala in anii 1320-1329.
Cetatea Haiducilor din Jdioara este atestata documentar ca cetate regala in anii 1320-1329.
Izvorul Cosustei
Peretii calcarosi de la Izvorul Cosustei.
Peretii calcarosi de la Izvorul Cosustei.
Locul fosilifer Globu Craiovei
Locul fosilifer de la Globu Craiovei, aflata pe teritoriul comunei Iablanita, este o arie protejata de interes national.
Locul fosilifer de la Globu Craiovei, aflata pe teritoriul comunei Iablanita, este o arie protejata de interes national.
Cheile Globului Globu Craiovei
Cheile Globului sunt o arie protejata de interes national, pe teritoriul comunei Iablanita, satul Globu Craiovei.
Cheile Globului sunt o arie protejata de interes national, pe teritoriul comunei Iablanita, satul Globu Craiovei.
Biserica din Inelet Valea CerneiSatul Inelet are cele 6-8 case imprastiate pe Cracul Inelet, un picior al Culmii Muntilor Cernei indreptat spre valea Cernei.
Campurile de lapiezuriCampurile de lapiezuri de langa localitatea Ponoarele sunt unice in Romania prin dimensiunile, compactitatea, si altitudinea la care se gasesc (sub 600 m), ele fiind caracteristice Muntilor Alpi. La culesul murelor si al cutiilor - La zona cu lapiezuri se ajunge, fie suind pe jos, de la nivelul Podului Natural de la Ponoare pe Dealul Pesterii.
Lacul Portii Muntii Retezat
Taul Portii
Taul Portii
Izvorul si stancariile de la Camana
Izvorul si stancariile de la Camana, Podeni
Izvorul si stancariile de la Camana, Podeni
Cheile Armenisului Armenis
Raul Timis si-a taiat drum in roca dura a Muntilor Semenic, in mai multe locuri.
Raul Timis si-a taiat drum in roca dura a Muntilor Semenic, in mai multe locuri.
Ansamblul de mori din Mehadica
Ansamblul de mori din valea paraului Mehadica cuprinde Moara Orzasca, Moara Aurasca, Moara de la Piatra Surului, Moara Vegeasca, Moara Gherghineasa, Moara de la Stiubei, Moara Gaiceasca, Moara Chiceasca, Moara Mica, Moara din Salciile Late, Moara din Zacatoare, Moara din Anin, Moara Giurceasca.
Ansamblul de mori din valea paraului Mehadica cuprinde Moara Orzasca, Moara Aurasca, Moara de la Piatra Surului, Moara Vegeasca, Moara Gherghineasa, Moara de la Stiubei, Moara Gaiceasca, Moara Chiceasca, Moara Mica, Moara din Salciile Late, Moara din Zacatoare, Moara din Anin, Moara Giurceasca.
Varful Biliana Muntii CerneiEste vorba despre un varf putin proeminent prin altitudinea sa (1361 m) si in comparatie cu cea a varfului din preajma (aproape 1500 m), dar mai ales cu forma si constitutia (calcaroasa) a acestuia (Zascolul Arjanei).
Crucea de langa satul Inelet Muntii CerneiInelet este deja un destul de bine cunoscut sat de pe Valea Cernei, datorita scarilor de lemn montate pe geanturi (pereti de calcar) care faciliteaza accesul din vale pe dealul (Cracul Inelet) pe care se afla satul.
Gara Baile HerculaneMonument istoric, Gara Baile Herculane este considerata cea mai frumoasa gara din tara. Gara Baile Herculane - Este pentru a doua oara cand ajung in acest loc, dar fara succes in a gasi cutia.
Turnul medieval RuieniTurn de observare din vremea romanilor, construit pe drumul roman de la Sarmizegetusa la Tibiscum. Minunata priveliste - Am gasit geocutia amplasata la acest foarte interesant turn de observatie.
[ Sus ↑ ]
Taul fara fund Pesteana. Rezervatia botanica Taul fara fund - Pesteana.
Lacul Gales Muntii Retezat. Lacul Gales este cel mai frumos lac din bazinul Galesul, asezat pe o treapta suspendata langa varful Valea Rea.
Casa Verde Sasca Montana. Casa Verde este o casa construita din cob, pe malul Nerei, la Sasca Montana, de catre arhitecta timisoreana Ileana Mavrodin.
Cetatea Colt. Sud de orasul Hateg, din localitatea Santamaria Orlea, se desprinde un drum asfaltat catre localitatea Rau de Mori. Am gasit-o in stare buna - Accesul a fost ceva mai dificil. Superba privelistea - Gasita in stare buna. Cetatea Colt - Dupa un efort sustinut am ajuns si la cetate, dupa ce am vizitat Manastirea Colt.Tumulul Gramurada de la Jupani. La nord-vest de localitatea Jupani, apartinand de comuna Traian Vuia (mai demult Bujor), gasim un grup de tumuli.
Podul roman Ohaba de sub Piatra. Ruinele podului roman de la Ohaba de sub Piatra. Turnul de pe Dealul Cuca Gradinari. La marginea localitatii Gradinari, pe dealul Cuca, un turn singuratic atrage privirile trecatorilor.
Varful Papusa. Varful Papusa Am gasit geocutia - Campare la Bucura. Travel Bug-ul de pe Varful Papusa - Poti contacta pe com persoana care a plasat travel bug-ul in cutia de pe varful Papusa, sa logheze travel bug-ul in geocutia in care il vei pune tu. Pe Varful Papusa dinspre Portile Inchise - Dupa ce am gasit geocutia ascunsa pe varful Mare, am trecut prin Portile Inchise si am urcat pe varful Papusa.[ Sus ↑ ]
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.