Localitatea Ohaba-Matnic (judetul Caras-Severin) Resedinta: Copacele. Denumire maghiara: Mutnokszabadja. Alta denumire: Ohaba-Mutnik.
Autentificare/Inregistrare --> Atractii turistice - Harti, descrieri si comentarii detailate, poze, posibilitate de cautare, navigare pe teren in timp real pentru cei cu acces complet.Locuri de vizitat si atractii turistice langa Ohaba-Matnic, judetul Caras-Severin
Valul de pamant de la Bucova la 46,62 km
Valul de pamant Antica Loca, Bucova
Valul de pamant Antica Loca, Bucova
Complexul megalitic Muntele Mic la 33,73 km
Complexul megalitic de langa complexul turistic Muntele Mic din Muntii Tarcu se afla in locul unde izvoreste paraul Valsan. Pe una dintre stanci se afla o scriere rupestra, petroglife ce nu au putut fi interpretate pana in acest moment.
Complexul megalitic de langa complexul turistic Muntele Mic din Muntii Tarcu se afla in locul unde izvoreste paraul Valsan. Pe una dintre stanci se afla o scriere rupestra, petroglife ce nu au putut fi interpretate pana in acest moment.
Lacul Zervesti la 18,91 km
Lacul de acumulare Zervesti este situat la aproximativ 6 km de Caransebes, la iesirea din satul Zervesti, inspre Muntele Mic. Pe malul lacului - Am gasit geocutia ascunsa pe malul lacului de acumulare Zervesti. Drumul de acces este asfaltat Lacul constitue un loc foarte frumos de pescuit, atat de pe mal, cat si din barca, speciile cele mai reprezentative fiind cleanul si carasul.
Lacul de acumulare Zervesti este situat la aproximativ 6 km de Caransebes, la iesirea din satul Zervesti, inspre Muntele Mic. Pe malul lacului - Am gasit geocutia ascunsa pe malul lacului de acumulare Zervesti. Drumul de acces este asfaltat Lacul constitue un loc foarte frumos de pescuit, atat de pe mal, cat si din barca, speciile cele mai reprezentative fiind cleanul si carasul.
Cheile Armenisului Armenis la 32,68 km
Raul Timis si-a taiat drum in roca dura a Muntilor Semenic, in mai multe locuri. Langa cheile aflate la nord de satul Teregova, si langa Armenis s-a format un surduc epigenetic, frumos si salbatic, Cheile Armenisului.
Raul Timis si-a taiat drum in roca dura a Muntilor Semenic, in mai multe locuri. Langa cheile aflate la nord de satul Teregova, si langa Armenis s-a format un surduc epigenetic, frumos si salbatic, Cheile Armenisului.
Tunelul Ad Orientem Teregova la 43,64 km
Calea ferata Timisoara - Caransebes - Orsova, denumita initial Orientbahn, a fost construita intre anii 1875-1879. Linia care se afla in apropierea Pasului Domasnea (Porta Orientalis, Poarta Orientala) la aproximativ 1,6 km nord-vest, a fost considerata principala legatura a lumii europene cu Orientul.
Calea ferata Timisoara - Caransebes - Orsova, denumita initial Orientbahn, a fost construita intre anii 1875-1879. Linia care se afla in apropierea Pasului Domasnea (Porta Orientalis, Poarta Orientala) la aproximativ 1,6 km nord-vest, a fost considerata principala legatura a lumii europene cu Orientul.
Muzeul de mineralogie Constantin Gruescu Ocna de Fier la 27,27 km
Muzeul particular de mineralogie estetica a fierului Constantin Gruescu se afla la Ocna de Fier, pe strada Vale numarul 113. Aici nea Costica a adunat peste 2 mii de flori de mina, din zonele Ocna de Fier, Dognecea, Oravita, Anina, Moldova Noua, dar si de peste hotare.
Muzeul particular de mineralogie estetica a fierului Constantin Gruescu se afla la Ocna de Fier, pe strada Vale numarul 113. Aici nea Costica a adunat peste 2 mii de flori de mina, din zonele Ocna de Fier, Dognecea, Oravita, Anina, Moldova Noua, dar si de peste hotare.
Acumularea Topolovatu Mare la 49,36 km
Carpodrom, Topolovatu Mare
Carpodrom, Topolovatu Mare
Turnul medieval Ruieni la 22,75 kmTurn de observare din vremea romanilor, construit pe drumul roman de la Sarmizegetusa la Tibiscum. Minunata priveliste - Am gasit geocutia amplasata la acest foarte interesant turn de observatie.
Cariera de marmura Bucova la 46,64 km
Cariera de marmura, exploatata inca de pe vremea Romanilor, se afla amonte pe Valea Bistra, la o distanta de 7 km de Bucova, langa dealul Prigor, in punctul numit La perete. Este o cariera de calcar cristalin de culoare alba, batand in albastru, uneori patat in negru din cauza unui mic continut in grafit.
Cariera de marmura, exploatata inca de pe vremea Romanilor, se afla amonte pe Valea Bistra, la o distanta de 7 km de Bucova, langa dealul Prigor, in punctul numit La perete. Este o cariera de calcar cristalin de culoare alba, batand in albastru, uneori patat in negru din cauza unui mic continut in grafit.
Cleantul Gainii Muntele Mic la 32,7 km
Statiune renumita in zona Banatului de munte, prin practicarea schiului pe partiile moderne si Crucea amplasata pe formatiunea de teren ce poarta denumirea Cleantul Gainii, ce strajuieste statiunea si de unde se poate admira panorama, in toata splendoarea ei, spre campia Timisului. La peste 1600 m - Am gasit geocutia de pe Muntele Mic.
Statiune renumita in zona Banatului de munte, prin practicarea schiului pe partiile moderne si Crucea amplasata pe formatiunea de teren ce poarta denumirea Cleantul Gainii, ce strajuieste statiunea si de unde se poate admira panorama, in toata splendoarea ei, spre campia Timisului. La peste 1600 m - Am gasit geocutia de pe Muntele Mic.
Tumulul Gramurada lui Ticu Susani la 38,08 km
La nord de localitatea Susani, apartinand de comuna Traian Vuia (mai demult Bujor), gasim un sit arheologic. Movila numita Gramurada lui Ticu, situata la 540 m nord de biserica si la 20 m sud de calea ferata, este un sanctuar de epoca hallstattiana.
La nord de localitatea Susani, apartinand de comuna Traian Vuia (mai demult Bujor), gasim un sit arheologic. Movila numita Gramurada lui Ticu, situata la 540 m nord de biserica si la 20 m sud de calea ferata, este un sanctuar de epoca hallstattiana.
Sfinx Crivina de Sus la 49,97 km
Sfinxul de la Crivina de Sus
Sfinxul de la Crivina de Sus
Punct panorama Dealu Golului Resita la 25,16 km
Pornind din parcarea Lidl, din sud-vestul orasului Resita, o poteca urca pe Dealul Golului. Dupa parcurgerea treptelor cu balustrada de lemn, se ajunge la stema UCMR, de unde avem o priveliste superba asupra orasului.
Pornind din parcarea Lidl, din sud-vestul orasului Resita, o poteca urca pe Dealul Golului. Dupa parcurgerea treptelor cu balustrada de lemn, se ajunge la stema UCMR, de unde avem o priveliste superba asupra orasului.
Cheile Teregovei Armenis la 35,72 km
Culoarul Timis-Cerna este cel mai lung culoar din Carpati, are 90 km lungime, intre Armenis si Teregova se ingusteaza, formand Cheile Teregovei. Prin cheile inguste ale Teregovei se face trecerea spre nord din depresiunea Teregova spre Depresiunea Caransebesului.
Culoarul Timis-Cerna este cel mai lung culoar din Carpati, are 90 km lungime, intre Armenis si Teregova se ingusteaza, formand Cheile Teregovei. Prin cheile inguste ale Teregovei se face trecerea spre nord din depresiunea Teregova spre Depresiunea Caransebesului.
Pasul Porta Orientalis Domasnea la 45 km
Pasul Porta Orientalis se afla la nord de satul Domasnea, pe cumpana apelor. Poarta Orientala face legatura intre Valea Mehadica si Valea Timisului.
Pasul Porta Orientalis se afla la nord de satul Domasnea, pe cumpana apelor. Poarta Orientala face legatura intre Valea Mehadica si Valea Timisului.
Tunelul Dragostei Obreja la 16,34 kmTunelul Dragostei este un tunel format din vegetatie pe o cale ferata abandonata. Tunelul Dragostei - Am profitat de ziua frumoasa de toamna. Corectie coordonate - Multumesc pentru corectie, am modificat coordonatele ascunzisului. Se afla la aproximativ 13 km de Caransebes, intre Obreja si Glimboca, paralel cu drumul dintre aceste localitati.
Castrul roman Teregova la 38,03 km
Castrul roman de la Teregova se afla la confluenta raurilor Rece si Timis, la aproximativ 2 km nord de sat, intre raul Rece si drumul european, pe malul stang al raului. Castrul a fost amplasat intre Mehadia si Tibiscum, de-a lungul drumului care marcheaza granita de sud-vest a Daciei.
Castrul roman de la Teregova se afla la confluenta raurilor Rece si Timis, la aproximativ 2 km nord de sat, intre raul Rece si drumul european, pe malul stang al raului. Castrul a fost amplasat intre Mehadia si Tibiscum, de-a lungul drumului care marcheaza granita de sud-vest a Daciei.
Cetatea Haiducilor Jdioara la 17,87 km
Cetatea Haiducilor din Jdioara este atestata documentar ca cetate regala in anii 1320-1329. Constructia facea parte din sistemul de fortificatii al regatului maghiar consolidat dupa 1241.
Cetatea Haiducilor din Jdioara este atestata documentar ca cetate regala in anii 1320-1329. Constructia facea parte din sistemul de fortificatii al regatului maghiar consolidat dupa 1241.
Maru la 28,97 km
Moara de apa, si vaioaga sau valtoarea de la Maru
Moara de apa, si vaioaga sau valtoarea de la Maru
Cetatea Caras la 32,4 kmCetatea Caras se afla in apropierea comunei Carasova, pe Dealul Zaglavac, pe traseul turistic marcat cu triunghi rosu. Peripetii cu aceiasi caini - Am reusit sa ajung la cetate dupa ceva peripetii, cu aceiasi caini cred.
Sequoiadendron Giganteum la 36,45 km
Arborele sequoia din Parcul National Semenic - Cheile Carasului are diametrul de 5,7 m si inaltimea de 45 m. Are o varsta de aproximativ 150 de ani, se afla la 4,4 km de Pestera Comarnic.
Arborele sequoia din Parcul National Semenic - Cheile Carasului are diametrul de 5,7 m si inaltimea de 45 m. Are o varsta de aproximativ 150 de ani, se afla la 4,4 km de Pestera Comarnic.
Pietrele Cohului Pietroasa la 46,59 km
Pietrele Cohului se afla la sud-est de localitatea Pietroasa. Denumirea locului pe harta veche austriaca este Eisen-Stollen, iar cuvantul german Bergwerkstollen tradus in limba romana inseamna galeria unei mine de fier.
Pietrele Cohului se afla la sud-est de localitatea Pietroasa. Denumirea locului pe harta veche austriaca este Eisen-Stollen, iar cuvantul german Bergwerkstollen tradus in limba romana inseamna galeria unei mine de fier.
Serpentine Transluncani Luncanii de Jos la 32,76 km
Transluncani, sau drumul agricol Oboarele, este un drum asfaltat spectaculos, devenit atractie turistica in 2019. Este sapat in stanca si versant de munte, lung de 4,5 km, si leaga localitatile Luncanii de Jos si Ruschita.
Transluncani, sau drumul agricol Oboarele, este un drum asfaltat spectaculos, devenit atractie turistica in 2019. Este sapat in stanca si versant de munte, lung de 4,5 km, si leaga localitatile Luncanii de Jos si Ruschita.
Rezervatia Groposu la 19,64 km
Rezervatia Groposu este o arie protejata de tip mixt, geomorfologic, faunistic, forestier si floristic, care se afla in Parcul National Semenic - Cheile Carasului.
Rezervatia Groposu este o arie protejata de tip mixt, geomorfologic, faunistic, forestier si floristic, care se afla in Parcul National Semenic - Cheile Carasului.
Tumulul Gramurada de la Jupani la 38,18 km
La nord-vest de localitatea Jupani, apartinand de comuna Traian Vuia (mai demult Bujor), gasim un grup de tumuli. Movila antropica numita Gramurada de la Jupani este situata la 610 m est-nordest de Halta Susani-Bega, la 30 m nord de paraului Glavita, pe malul drept.
La nord-vest de localitatea Jupani, apartinand de comuna Traian Vuia (mai demult Bujor), gasim un grup de tumuli. Movila antropica numita Gramurada de la Jupani este situata la 610 m est-nordest de Halta Susani-Bega, la 30 m nord de paraului Glavita, pe malul drept.
Dealul Danila Ocna de Fier la 29,41 km
Dealul Danila se inalta deasupra platoului de marmura Poiana Danilii, la sud-vest de Ocna de Fier. Este un loc excelent pentru catarare sportiva, prezentand un perete vertical de aproximativ 50 m inaltime.
Dealul Danila se inalta deasupra platoului de marmura Poiana Danilii, la sud-vest de Ocna de Fier. Este un loc excelent pentru catarare sportiva, prezentand un perete vertical de aproximativ 50 m inaltime.
Locul fosilifer Apadia la 9,96 km
Locul fosilifer Apadia este situat pe o faneata, in zona colinara a dealurilor interioare, identificata pe ogasele Ursului si Tiganului, din bazinul hidrografic Pogonis.
Locul fosilifer Apadia este situat pe o faneata, in zona colinara a dealurilor interioare, identificata pe ogasele Ursului si Tiganului, din bazinul hidrografic Pogonis.
[ Sus ↑ ]
Crucea de langa satul Inelet Muntii Cernei. Inelet este deja un destul de bine cunoscut sat de pe Valea Cernei, datorita scarilor de lemn montate pe geanturi (pereti de calcar) care faciliteaza accesul din vale pe dealul (Cracul Inelet) pe care se afla satul. Belvedere Valea Bosniac Sistarovat. Punctul de observatie se afla pe un bot de promontoriu proeminent, cu 25 m deasupra talvegului Paraului Valea Bosniacului, la 70 m vest de versantul stang. Obiectivul se afla la 2,5 km distanta, vest - sud-vest de biserica ortodoxa din Sistarovat, respectiv la 1,4 km vest de drumul judetean DJ572 Sistarovat-Cuvesdia.
Biserica din Inelet Valea Cernei. Satul Inelet are cele 6-8 case imprastiate pe Cracul Inelet, un picior al Culmii Muntilor Cernei indreptat spre valea Cernei. 
Moara Dracilor din Cheile Tesnei Muntii Mehedinti. Cheile Tesnei constiuie unul dintre obiectivele turistice de prim rang aferente Vaii Cernei, prin pitoresc si accesibilitate. In capatul lor amonte se afla o mica moara de apa, pana de curand functionala, langa care Tesna formeaza o mica dar spectaculoasa cascada.
Crovurile Medved si al Porcului Muntii Mehedinti. Crovurile aflate sub culmea Muntilor Mehedinti, intre cheile Tesnei si cele ale Beletinei, sunt microdepresiuni formate in urma dizolvarii calcarului din subsol, numite, stiintific, polii, numele de crov fiind, de fapt, un regionalism. Pod natural pe Cerna. Pod natural pe Cerna, Bolta apei, Tunel raul Cerna
[ Sus ↑ ]
Obiective turistice Felcheriu
- Atractii turistice Valea Mare de Codru
Localitati apropiate: Zorile la 2,84 km, Ruginosu la 3,04 km.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.