Localitatea Apadia (judetul Caras-Severin) Resedinta: Brebu. Denumire maghiara: Apádia.
Dealul Danila se inalta deasupra platoului de marmura Poiana Danilii, la sud-vest de Ocna de Fier. Este un loc excelent pentru catarare sportiva, prezentand un perete vertical de aproximativ 50 m inaltime.
Locul fosilifer Globu Craiovei la 48,09 km
Locul fosilifer de la Globu Craiovei, aflata pe teritoriul comunei Iablanita, este o arie protejata de interes national. Reprezinta o zona de deal cu vegetatie forestiera si pajisti, unde in roci de calcare, argile si nisipuri, se gasesc depozite cu fauna fosilifera, atribuite miocenului.
Intre Gradinari si Greoni, un sat care apartine de comuna, peste raul Caras, putem vedea ramasitele unui vechi pod din piatra, cu trei deschideri. Initial a fost construita de catre turci in secolul VII-lea.
Locul fosilifer Apadia este situat pe o faneata, in zona colinara a dealurilor interioare, identificata pe ogasele Ursului si Tiganului, din bazinul hidrografic Pogonis.
Loc sfant, icoana cu origine miraculoasa, in Defileul Timisului, in apropierea si la nord-vest de satul Armenis. Manastirea Piatra Scrisa - In urma unor lucrari de reabilitare a locului, clopotnita a fost desfiintata. Ascunzis aproape drive-in - Langa podul de cale ferata, respectiv stanca Sfanta Treime exista cate o parcare mare pe ambele sensuri ale drumului.
Castrul roman de la Teregova se afla la confluenta raurilor Rece si Timis, la aproximativ 2 km nord de sat, intre raul Rece si drumul european, pe malul stang al raului. Castrul a fost amplasat intre Mehadia si Tibiscum, de-a lungul drumului care marcheaza granita de sud-vest a Daciei.
Ansamblul de mori din valea paraului Mehadica cuprinde Moara Orzasca, Moara Aurasca, Moara de la Piatra Surului, Moara Vegeasca, Moara Gherghineasa, Moara de la Stiubei, Moara Gaiceasca, Moara Chiceasca, Moara Mica, Moara din Salciile Late, Moara din Zacatoare, Moara din Anin, Moara Giurceasca.
Punct panorama Dealu Golului Resita la 16,9 km
Pornind din parcarea Lidl, din sud-vestul orasului Resita, o poteca urca pe Dealul Golului. Dupa parcurgerea treptelor cu balustrada de lemn, se ajunge la stema UCMR, de unde avem o priveliste superba asupra orasului.
Vestigii istorice, ce definesc radacinile poporului nostru prin influenta culturii romane, aflate in apropierea localitatii Jupa de pe comunicatia Lugoj - Caransebes.
La nord de complexul turistic Muntele Mic din Tarcu, la nord-vest de mai cunoscutele Pietrele lui Scorilo, in locul cunoscut sub numele La Blide, gasim o valoare naturala unica. Se prezinta sub forma unei lespezi din sist, pe care putem vedea 3 semisfere sau blide, de unde si denumirea blocului de piatra.
Cariera de marmura, exploatata inca de pe vremea Romanilor, se afla amonte pe Valea Bistra, la o distanta de 7 km de Bucova, langa dealul Prigor, in punctul numit La perete. Este o cariera de calcar cristalin de culoare alba, batand in albastru, uneori patat in negru din cauza unui mic continut in grafit.
La nord-vest de localitatea Jupani, apartinand de comuna Traian Vuia (mai demult Bujor), gasim un grup de tumuli. Movila antropica numita Gramurada de la Jupani este situata la 610 m est-nordest de Halta Susani-Bega, la 30 m nord de paraului Glavita, pe malul drept.
Pasul Porta Orientalis se afla la nord de satul Domasnea, pe cumpana apelor. Poarta Orientala face legatura intre Valea Mehadica si Valea Timisului.
Culoarul Timis-Cerna este cel mai lung culoar din Carpati, are 90 km lungime, intre Armenis si Teregova se ingusteaza, formand Cheile Teregovei. Prin cheile inguste ale Teregovei se face trecerea spre nord din depresiunea Teregova spre Depresiunea Caransebesului.
Cheile Carasului la 23,88 km
Raul Caras traverseaza de la est la vest Muntii Aninei, in care a daltuit cu maiestrie si forta, pe o lungime de aproximativ 19 km, unul dintre cele mai frumoase sectoare de chei din tara.
Transluncani, sau drumul agricol Oboarele, este un drum asfaltat spectaculos, devenit atractie turistica in 2019. Este sapat in stanca si versant de munte, lung de 4,5 km, si leaga localitatile Luncanii de Jos si Ruschita.
La marginea localitatii Gradinari, pe dealul Cuca, un turn singuratic atrage privirile trecatorilor. Este ramasita fostei biserici de langa cimitirul satului.
Calea ferata Timisoara - Caransebes - Orsova, denumita initial Orientbahn, a fost construita intre anii 1875-1879. Linia care se afla in apropierea Pasului Domasnea (Porta Orientalis, Poarta Orientala) la aproximativ 1,6 km nord-vest, a fost considerata principala legatura a lumii europene cu Orientul.
La nord de localitatea Susani, apartinand de comuna Traian Vuia (mai demult Bujor), gasim un sit arheologic. Movila numita Gramurada lui Ticu, situata la 540 m nord de biserica si la 20 m sud de calea ferata, este un sanctuar de epoca hallstattiana.
Lacul de acumulare Zervesti este situat la aproximativ 6 km de Caransebes, la iesirea din satul Zervesti, inspre Muntele Mic. Pe malul lacului - Am gasit geocutia ascunsa pe malul lacului de acumulare Zervesti. Drumul de acces este asfaltat Lacul constitue un loc foarte frumos de pescuit, atat de pe mal, cat si din barca, speciile cele mai reprezentative fiind cleanul si carasul.
Raul Timis si-a taiat drum in roca dura a Muntilor Semenic, in mai multe locuri. Langa cheile aflate la nord de satul Teregova, si langa Armenis s-a format un surduc epigenetic, frumos si salbatic, Cheile Armenisului.
Statiune renumita in zona Banatului de munte, prin practicarea schiului pe partiile moderne si Crucea amplasata pe formatiunea de teren ce poarta denumirea Cleantul Gainii, ce strajuieste statiunea si de unde se poate admira panorama, in toata splendoarea ei, spre campia Timisului. La peste 1600 m - Am gasit geocutia de pe Muntele Mic.
Rezervatia Groposu este o arie protejata de tip mixt, geomorfologic, faunistic, forestier si floristic, care se afla in Parcul National Semenic - Cheile Carasului.
Moara de apa, si vaioaga sau valtoarea de la Maru
Castrul roman Agnavie, Zavoi
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.