Locuri de vizitat si atractii turistice langa Oprisenesti, judetul Braila

Pestera din Canaraua Cetatii Harsova. La vest de Zidul Genovez, intre cele doua turnuri vecine, se afla intrarea aval in Pestera din Canaraua Cetatii. Cavitatea are aproximativ 15 m lungime.

Cazemata de pe Dealul Bugeac. Dealurile Bugeacului reprezinta prelungirile extrem-nordice ale Muntilor Macin, relativ departate, izolate si mult mai joase decat corpul principal al acestor munti, de care sunt legate prin Pasul Garvan (58 m). Vara nu-i ca iarna - Am trecut Dunarea cu bacul, de la Galati la comuna IC Bratianu, unde am amenajat un geoascunzis. Felicitari pentru drumetie - Si pentru gasirea geocutiei.

Cetatea dacica de la Carlomanesti. Carlomanesti este un sat al comunei Vernesti aflat aproape de gura de varsare a Niscovului in Buzau si la cca 10 km de orasul Buzau. Un grup de trei dealuri in forma de trunchiuri de con si cu inaltimi relative de cca 30 m aflate la periferia Carlomanestiului atrag in mod deosebit atentia amintind de alte asemenea dealuri ce gazduiesc cunoscute cetati dacice.

Termele romane Cetatea Dinogetia. Termele romane se afla la aproximativ 150 m distanta, in directia sud-est, de la cetatea antica Dinogetia.

Cetatea Carsium Harsova. Situl arheologic se afla pe malul Dunarii, la marginea sudica a orasului Harsova. Cetatea Carsium reprezinta, de fapt, ruinele unei cetati medievale, ce a fost inaltata din materiale de constructie ale anticului castru roman Carsium.

Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei. Formatiune stancoasa deosebit de spectaculoasa, Pietrele Mariei se aseamana, mai ales privite de pe creasta, cu spinarea unui dinozaur. Indicatii prea vagi - Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul. Se compune din mai multe grupuri de stanci, orientate in directia de la sud-est spre nord-vest.

Stejarul din Valea Cozluk Muntii Macinului. Traseul turistic Cozluk, marcat cu punct rosu, trece prin valea Cozluk. Lipsa geocutie in stejar - Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia. Chiar langa drum putem vedea un stejar imens, cu circumferinta de 5,5 m.

Orasul de Floci. Cu existenta documentata din 1431 (an de domnie al lui Dan II, nepot de unchi al lui Mircea cel Batran), Orasul/Targul de Floci e mai degraba cunoscut ca loc al nasterii lui Mihai Viteazu. Tasli Bair - Locatia Esterului pare a fi stabilita (de arheologi) pe dealul de vizavi de Gura Dobrogei (Tasli Bair). O piedica in calea vitezei - In drum spre/dinspre mare, trecem negresit in goana pe langa acest obiectiv. Distrus in urma razboaielor ruso-turce (sec XVIII) a fost redescoperit de arheologi abia in 1991.

Templul societatii meseriasilor Galati. Singura sinagoga din Galati care a supravietuit vicisitudinilor timpului. Cladirea dateaza din 1896, si a fost construita de Societatea Meseriasilor.

Canaraua Tiganeasca Harsova. Geoobiectivul este centrat pe blocul de stanca, a carui parte inferioara se aseamana cu un urias craniu. De identificat localizarea exacta a stancii Cocosatul.

Crucea Inalta Orasul de Floci. Crucea Inalta din Gura Ialomitei a fost asezata de Matei Basarab, si dateaza din anul 1639. Construita cu prilejul trecerii domnitorului Matei Basarab prin Orasul de Floci, Crucea Inalta (3 m) a fost mutata in zilele noastre, de un primar cu initiativa, in preajma localitatii Gura Ialomitei, la marginea Padurii Chirana, dar in in plin camp agricol.

Locuinta rupestra Dealul Baroi Harsova. La nord-vest de Harsova, intre Dunare si drumul national DN2A, pe dealul Baroi, se afla un sit arheologic rupestru. Incercare de localizare nereusita - Avand la dispozitie coordonatele precizate in Repertoriul Arheologic National, am incercat localizarea sitului arheologic rupestru. In terasa inalta a dealului se vede o cavitate, care a fost folosita ca si locuinta rupestra, probabil si ca complex monahal.

Vechiul cimitir turcesc Iaila. Pasul Iaila - Yayla - Carapelit - 192 m - desparte Muntii Macinului de Podisul Babadagului. Pe panta vestica a pasului, sub culme, se afla un vechi cimitir turcesc, zice-se parasit, desi, de la unul dintre locuitori am aflat ca n-ar fi decat neingrijit.

Varful Vraju Culmea Pricopanului. Culmea Pricopanului este creasta secundara, dar impunatoare a Muntilor Macin, caracterizata prin uriase formatiuni granitice, stanci semete si panorame vaste de jur imprejur.

[ Sus ↑ ]