Locuri de vizitat si atractii turistice langa Targu Trotus, judetul Bacau

Crucea Ciobanului Poiana Sarata la 21,28 km
Este vorba despre trei fragmente ce au format candva o cruce, piciorul, ramas inca implantat in locul initial, un soclu natural de gresie, si cele doua parti laterale, gasite alaturi de picior.

Casa Babei Vrancioaia Barsesti la 39,39 km
Conform legendei care circula in tinut, numele ar veni de la Tudora Vrancioaia, batrana care ar fi gazduit, ospatat si incurajat in casa ei pe domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare.

Stanca Gurguiata Muntii Vrancei la 42,09 km
Unul dintre muntii Vrancei, relativ accesibil privirii dintr-o zona relativ circulata - perimetrul Cheilor Tisitei -, este Coza. Unul dintre contraforturile sale, nordic, are si el o imagine penetranta pentru drumetii care strabat Cheile Tisitei, in partea lor amonte, este numit Gurguiata.

Piatra cu ceaun Stogul de piatra la 40,99 km
Pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, pe partea impadurita dinspre localitatile Bolatau si Zemes, in zona Stogul de Piatra, gasim o multime de formatiuni stancoase interesante. Ceaunul a fost cu plin - Am gasit relativ usor cutia (ba chiar una dintre nepoatele noastre - 14 ani) doar pe baza indicatiilor. Drum in stare buna - Drumul de la Bolatau prin padure este in stare buna, cu ceva urme de exploatare a lemnului. A doua formatiune, cea mai cunoscuta, este Piatra cu ceaun, denumita astfel din cauza unei adancituri din spatele stancii, care are forma unui ceaun aproape perfect.

Fortareata de piatra Piatra Soimului Oituz la 8,76 km
Coborand de pe culme pe latura vestica a dealului Piatra Soimului, am descoperit o interesanta fortareata construita din pietre, de fapt o amenajare militara din Primul Razboi Mondial. Am cucerit fortareata - Inca un obiectiv interesant de pe Piatra Soimului pe care il stiam de mult. Amenajarea consta dintr-un zid exterior si unul interior, niste trepte de piatra, respectiv interiorul fortaretei.

Ochiul Huitoarei la 12,65 km
Ochiul Huitoarei este o stanca din care izvoreste un parau, si care se afla pe dealul Huitoarei, deasupra comunei Dofteana. Pe fruntea Huitoarei - Un GPS bun te conduce cu exactitate la ascunzis. Ochiul Huitoarei - Mie mi-a reusit abia la a treia incercare. Aceasta piatra care se umezeste inainte de venirea ploii, este un fel de stanca-meteorolog, barometru natural.

Pestera Kolik Ojdula la 43,31 km
Sub numele de Pestera de la Ojdula, cavitatea apare consemnata in Harta Regiunilor Carstice din Romania (Traian Orghidan si colab. , 1965) si apoi in Cadastrul Pesterilor din Romania (Cristian Goran, 1982), unde se specifica drept roca de cantonament, aglomeratele vulcanice - aspect fals - si fara alte caracteristici de localizare sau morfometrice.

Biserica romano-catolica Sanzieni la 47,84 km
Sanzieni este unul dintre cele mai mari si mai dezvoltate sate din Depresiunea Tg. In sfarsit am gasit intrarea deschisa - Am trecut de mai multe ori prin zona, cautand diferite geoobiective. Secuiesc.

Dealul Perchiu Onesti la 6,07 km
Dealul Perchiu este, pentru Onesti, ceea ce este Tampa pentru Brasov sau Cozla pentru Piatra Neamt. Gasita - Este acolo, se gaseste usor si intuitiv. Dealul Perchiu - Onesti - Pe canicula am preferat urcusul cu aer conditionat, 4x4 si muzica in surdina. Mai mult de atat, Dealul Perchiu reprezinta una dintre cele mai interesante rezervatii botanice din Romania.

Parcul natural rezervatia Cheile Tisitiei la 40,76 km
Rezervatia Cheile Tisitei are o suprafata de 307 hectare si consta intr-un sector de chei, strabatut in trecut de o cale ferata, din care au ramas poduri, tunele si terasamente. Cheile Tisitei - fotoreportaj - Descrierea traseului prin Cheile Tisitei (circuitul inchizandu-se cu ascensiunea pe Tisaru Mare), cuprinzand numeroase fotografii, poate fi citita pe Munte si Flori. Cea mai de succes cutie - Cred ca e cea mai de succes cutie din cate am vazut. Rezervatia este importanta din punct de vedere geologic si floristic.

Stogul de Piatra Estelnic la 36,07 km
Cele doua bazine de obarsie ale Barzautei, afluent al Uzului, Apa Lina si Apa Rosie, sunt despartite de culmea Muntelui Barzauta, pe a carei treima sudica se afla un grup de stanci, cea mai mare fiind numita Stogul de Piatra.

Capela Sinislau Luizi-Calugara la 31,06 km
Dealul Sinislau delimiteaza spre sud teritoriul comunei Luizi-Calugara. Capela de pe acest deal, cu hramul Nasterea Sfantul Ioan Botezatorul, ca al catunului Suhard al comunei, a fost ridicata in 1932.

Varful Nemira Mica la 27,11 km
Varful Nemira Mica este poate cea mai frumoasa zona a muntilor Nemira. Cutia de pe cel mai frumos varf al Nemirei - Indiciul e suficient pentru descoperirea cutiei. Varful Nemira Mica - Sunt al treilea an consecutiv pe varf si nu pot trece resemnat pe langa felul cum inteleg unii turisti sa-si marcheze trecerea. De pe micul platou care se afla pe varf avem o vizibilitate completa, in tur de orizont.

La Jgheaburi Dealul Cosna la 4,6 km
Sub Dealul Chichilau - terminația nordica a Dealului Coșna, ce domina dinspre sud-est confluenta Slanic-Trotus, pe versantul sau estic, se afla un brau de gresie, ce iese la zi sub forma unor stanci de diferite forme.

Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita Muntii Berzunti la 22,28 km
Varful Tarnita, cu cei 892 m ai sai, este unul dintre cele mai importante de pe culmea principala a Muntilor Berzunti, cel mai important al jumatatii vestice a crestei. Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita - Am abordat varful Tarnita dinspre nord, plecand de la lac. Dansand cu serpii - Constatam ca e al doilea scunzis publicat de noi, dupa cel de la Castrul Arutela din judetul Valcea, pazit de un sarpe. Ssingurul cu peste 800 m.

Cascada Cernica la 21,39 km
Cascada Cernica este o cadere de apa formata din mai multe trepte, care se afla pe parul Cernica, aproape de localitatea Poiana Sarata.

Saua Nemirei la 27,03 km
Este o curmatura joasa (1437 m) intre Nemira Mica (1627 m) si un varf fara nume de 1603 m, ce precede Nemira Mare. Saua Nemirei - Locatia ofera un moment de ragaz, un strop de apa rece, incanta ochiul si da sperante.  

Piatra Crapata Munceii Uture la 32,92 km
Munceii Uture reprezinta un vanjos brat lateral din extremitatea sud-estica a Muntilor Tarcaului, desprins din Culmea Runcu Stanelor - prelungirea sudica a culmii Gosmanului. Piatra Crapata Runcu - Am urcat pe jos pana la Runcu si de acolo la obiectiv.

Varful Soiul Mare Muntii Ciucului la 38,82 km
Soiul Mare, sau Gura Muntelui, cu cei 1553 m ai sai, este cel mai inalt varf al Muntilor Ciucului.

Varful Maguricea Darmanesti la 19,69 km
Maguricea este un deal cu doua cocoase proeminente, de 522 m si 512 m, aflat in capatul estic, extrem, al uneia dintre culmile secundare importante ale Muntilor Ciucului, interfluviul Uz-Ciobanus.

Monumentul de pe Dealul Cosna Plaiurile Nemirei la 5,7 km
Dealul Cosna este ultimul mai important - altitudinal, vorbind - de pe cel mai lung dintre Plaiurile Nemirei: Muntele Mic - Paltinis - Cosna. Acces auto - La monument se poate ajunge si cu masina. Am pornit din satul Nicoresti - Ma pregateam sa pornesc spre dealul Cosna, pe traseul marcat cu cruce rosie, din Targu Ocna. Dealul a fost teatrul unor importante lupte din Primul Rãzboi Mondial.

Biserica din Lunga la 44,05 km
Satul Lunga - tinand de Tg. Secuiesc - este lungit de-a lungul DN 11 cale de 2,5 km.

La Deget Munceii Uture la 41,22 km
Locatia este descrisã deja pe site ca punct de interes. Bucuria descoperirii - Urmand indicatiile am avut bucuria sa descopar locatia. Interesantele forme antropomorfe ce pot fi decelate pe stancile din locul respectiv ne-au determinat sa-l evidentiem odata in plus.

Biserica ortodoxa din Radeana Stefan cel Mare la 13,44 km
Radeana este un mic sat aflat la granita dintre cartierul Borzesti al Onestiului si comuna Stefan cel Mare. Biserica ortodoxa din Radeana - Stefan cel Mare - Omul sfinteste locul, e valabil in Radeana. Este accesibil din DN 12A, Onesti - Adjud, din care pleacã spre sud un drum pietruit ce ajunge dupa 1 km la o intersectie in panta, marcata de o troita.

Varful Oituz-Izvor la 40,11 km
Varful Oituz-Izvor se afla in apropierea, si la nord de drumul national 2D care leaga Targu Secuiesc de Focsani. Canina - Confirm prezenta stanelor si a cainilor aferenti in zona, din cauza carora nu m-am putut apropia de ascunzis. Spre sud avem o panorama spre varfurile Inzapezitul Mic, Neagu, si Musat.

Monumentul Ecaterinei Teodoroiu Straoane la 43,09 km
Straoane ste o comuna situata pe DN 2L, Tisita-Panciu-Soveja, la cca 15 km de Tisita. Pietrele din monument - In drum spre Soveja ne-am oprit si la acest ascunzis foarte accesibil la prima vedere. La 1 km dupa iesirea din comuna (satul Muncel), mergand spre Soveja, pe partea dreapta a soselei se afla un monument simplu, destul de degradat, dedicat Ecaterinei Teodoroiu.

Cetatuia dacica Titelca Tisesti Targu Ocna la 4,74 km
Intre izvoarele paraului Strigoiu - ce separa dealurile Chichilau și Pietrisu, afluent al Trotusului, la Tisești-Tg. Ocna, se inalta un delusor, Titelca, legat cu un istm ingust de Poiana Chichilau - o sa lata, la nord de dealul omonim.

Capela Calvar Luizi-Calugara la 31,76 km
Dealul Calvar domina dinspre vest comuna Luizi-Calugara. Capela de pe acest deal, are hramul Coborarea Duhului Sfant, acelasi cu al partii centrale a satului Luizi-Calugara.

Monumentul imparatesei Sisi la 29,51 km
In prima serpentina a drumului national ce coboara de pe Dl. Mogos spre Bretcu se afla, pe partea dreapta a drumului, un impozant monument de piatra pe care este inscris cu litere mari, doar numele Sisi.

Varful de la Sipotul lui Motoc la 15,73 km
Varful in cauza se afla la extremitatea Plaiului Stogu, un picior al Culmii Berzuntiului.

Lacul Asau la 31,46 km
Este un lac rezultat in urma unei stravechi alunecari masive, petrecute pe pantele sudice ale Dealului Muncelu al Prelucai Talharului - unul dintre picioarele sud-estice ale Muntilor Tarcaului. Lacul Osoi - Daca tot am ajuns aici, am cautat un unghi potrivit pentru a incadra panoramic lacul.

Pe culme Piatra Soimului Oituz la 8,64 km
Cautand Piatra cu palarie de pe Piatra Soimului, am ajuns la un moment dat pe culme. Culmea Pietrei Soimului are si o surpriza - Nu mai ajunsesem pe micul platou al Dealului Piatra Soimului de foarte multi ani. De pe micul platou nu prea avem o priveliste buna, dar zona prezinta interesante formatiuni stancoase, care merita sa fie vizitate.

Sub Varful Lepsa la 36,7 km
Culmea Musat-Lepsa-Stanisoara-Clabuc-Zboina Neagra reprezinta una dintre unitatile structurale majore ale Muntilor Vrancei, continuand spre nord, culmea principala a acestora, Musat-Lacauti-Goru. Varful lepsa e sub el - bis - Rugam primul gasitor al acestei cutii sa adauge pe titlului de pe eticheta si de pe coperta jurnalului cuvantul SUB, iar daca suie si pe Varful Lepsa si gaseste cutia de acolo sa taie de pe eticheta aceleia acelasi cuvant . GeoStana de sub Varful Lepsa - Desi am trecut de vreo trei ori cu bicicleta pe drumul ce trece pe sub varf, deabia iarna acesta am reusit, in sfarsit, sa caut geocutia. Sub numele de Culmea Lepsa descriem segmentul cuprins intre Pasul Musat si Pasul Stanisoara.

Manastirea Cucova la 26,95 km
Este vorba despre o manastire episcopala, ortodoxa de stil vechi. Manastirea a fost infiintata in anii 1933-1934, imediat dupa trecerea la Calendarul Gregorian, de catre credinciosii ortodocsi ramasi pe stil vechi din zona comunelor bacaoane Valea Seaca si Orbeni.

Piatra Floarei Muntele Stogu la 14,71 km
Piatra Floarei reprezinta un vast perete de stanca, aproape vertical, aflat pe una dintre cele doua terminatii ale Muntelui Stogu din Muntii Berzunti.

La stanci Paraul Boghii la 5,22 km
Vorbim despre un grup de stanci dintre care se detaseaza una masiva, de vreo 10 m inaltime. Hrib fara palarie, tobogan, si cap de animal culcat - Dupa ce am vizitat monumentul de pe dealul Cosna, respectiv varful omonim, am decis sa cobor si pana la grupul de stanci din apropiere.

Lacul Filigeni Obcina Laposului la 25,62 km
Format pe paraul Supanelu (Fierastrau), un afluent al Supanului (ce ajunge, la randul lui, in Trotus), Lacul Filigeni isi datoreaza aparitia bararii cursului paraului de alunecarea unei halde de steril provenit de la Mina Filigeni (avand gura pe paraul Supanu). Un lac activ - Lacul Filigeni nu a secat, si pentru un timp oarecare, va ramane lac. Multumesc pentru coordonate - Folosind Geoplaner am verificat pozitia ascunzisului (A), respectiv a lacului Filigeni (B), pe baza coordonatelor primite.

Biserica de lemn Luncani la 39,59 km
O adevarata bijuterie arhitectonica si artistica, biserica de lemn de la Luncani a fost ctitorita, prin 1777, de un razes, Constantin Tumurug. Biserica de lemn Luncani - Cutia era un pic descoperita, dar in stare buna. Dar nu am gasit cutia - Buna, am ajuns la biserica, am cautat in scorburile a 2-3 nuci ce pareau a fi cel descris, dar nu am avut noroc.

Monumentul lui Gheorghe Donici Stefan cel Mare la 14,69 km
Gheorghe Donici (1849-1916) este un erou cu totul aparte, mort in lupta, in Primul Razboi Mondial, ca voluntar, la varsta de 67 de ani. Nu era sa fie - Am vrut sa caut zece ascunzisuri in aceasta zi. Eroul Gheorghe Donici are un nou ascunzis - Cum ascunzisul initial nu a rezistat si nici sanse de a fi reabilitat nu am intrevazut, am hotarat schimbarea locatiei, adaugand si un plus de interes obiectivului. Luptase, tot ca voluntar, si in Razboiul de Independenta din 1877-1878.

Biserica catolica Sasausi la 47,11 km
Satul Sasausi apartine comunei Lunga si se afla pe DN 11 la nici 3 km de Targu Secuiesc. Geocutie noua in interiorul curtii bisericii - Azi fiind deosebit de cald, am decis sa pornesc intr-o excursie de cautare geoobiective in jurul orasului Targu Secuiesc. Biserica romano-catolica, aflata in capatul sudic al satului, este tip cetate, cu un zid inalt de cca 2 m si dateaza din 1823.

Mausoleul de la Marasti la 29,93 km
Mausoleul se afla in capatul nordic al satului Marasti (comuna Racoasa), accesibil pe un drum comunal asfaltat ce pleaca din soseaua judeteana (asfaltata) ce leaga Tișita (de pe DN 2 - Bucuresti-Suceava) de Panciu si Soveja.

Ruinele fostului schit Lapos Darmanesti la 23,49 km
Schitul Lapos, aflat sub muntele omonim, ce apartine Muntilor Ciucului, a fost infiintat de un calugar in 1737, functionand pana in 1850 cand a fost distrus de un incendiu. Ceea ce s-a salvat de la el a fost transportat la biserica din satul Lapos, unde exista si acum o barna din lemn insemnata cu anul 7242 (1734) provenita de la schit.

Valea paraului Periculos la 45,67 km
Paraul Periculos curge intre Piscul Mare si Dealul Periculosului. Valea paraului este adanca, intunecata, nu este practicabila nici cu automobile de teren.

[ Sus ↑ ]