Localitatea Gioseni (judetul Bacau) Resedinta: Gioseni. Denumire maghiara: Diószén. Alta denumire: Gyoszény.
Format pe paraul Supanelu (Fierastrau), un afluent al Supanului (ce ajunge, la randul lui, in Trotus), Lacul Filigeni isi datoreaza aparitia bararii cursului paraului de alunecarea unei halde de steril provenit de la Mina Filigeni (avand gura pe paraul Supanu). Un lac activ - Lacul Filigeni nu a secat, si pentru un timp oarecare, va ramane lac. Multumesc pentru coordonate - Folosind Geoplaner am verificat pozitia ascunzisului (A), respectiv a lacului Filigeni (B), pe baza coordonatelor primite.
Este un lac rezultat in urma unei stravechi alunecari masive, petrecute pe pantele sudice ale Dealului Muncelu al Prelucai Talharului - unul dintre picioarele sud-estice ale Muntilor Tarcaului. Lacul Osoi - Daca tot am ajuns aici, am cautat un unghi potrivit pentru a incadra panoramic lacul.
Vorbim despre cel mai inalt varf (564 m) al Colinelor Tutovei.
Conacul Apostoleanu Izvoru Berheciului la 24,12 km
Mosia Gloduri - actualul Izvoru Berheciului - a apartinut in prima parte a secolul XX familiei Apostoleanu din Focsani. Coordonate ascunzis - Coordonatele indicate sunt ale geobiectivului. Conacul de aici a fost mostenit de Alexandru Apostoleanu nepot al familiei fondatoare, Gheorghe si Smaranda Apostoleanu din Focsani.
Piatra Corbu Larga la 35,8 km
Piatra Corbu reprezinta o inpresionanta faleza de gresie, aflata la extremitatea celui mai zdravan contrafort al Culmii Berzuntilor - Stogu -, la confluenta paraului Larga cu Trotusul.
Lacul Poiana Uzului la 47,47 km
Despre Lacul Poiana Uzului, mentionam ca data oficiala a nasterii sale, anul 1973, cand a fost terminat barajul (constructia a inceput din 1965). Locatie spectaculoasa - Locatie neexploatata din punct de vedere a agrementului lacustru. Un ascunzis de exceptie - Fara a da mai multe amanunte despre locatia ascunzisului - dacat a facut-o cel care a ales-o - nu putem trece cu vederea frumusetea locului. Barajul, din beton, cu contraforti, este inalt de 84 m.
Piatra cu caldare mare Piatra Soimului Oituz la 39,41 km
De la Piatra Soimului se urmeaza o poteca sub braul de piatra al dealului. Caldarea Mare din Piatra Soimului a fost cu plin - Cunoscand bine locatia, ne-a fost usor sa gasim ascunzisul. Dupa ce trecem pe sub Piatra cu Palarie, ramanem sub zidul de piatra pana atingem muchia sud-vestica a dealului.
Piatra Crapata Munceii Uture la 40,06 km
Munceii Uture reprezinta un vanjos brat lateral din extremitatea sud-estica a Muntilor Tarcaului, desprins din Culmea Runcu Stanelor - prelungirea sudica a culmii Gosmanului. Piatra Crapata Runcu - Am urcat pe jos pana la Runcu si de acolo la obiectiv.
Manastirea Sfanta Olga la 26,25 km
Manastirea, de data recenta - 2009 -, se afla pe una dintre colinele Tutovei. Cea mai inalta.
Drumul Crucii Dracoaia la 35,84 km
Drumul Crucii de pe Dracoaia este marcat cu tablete sculptate în lemn, reprezentând cele 14 opriri biblice. Nici drumul nu mai e ce a fost - Am parcurs acest traseu si atunci cand am gasit geocutia de pe Dracoaia.
Manastirea Caraclau Barsanesti la 24,21 km
Manastirea, de maici, este una recentã, din 2000, fiind rodul eforturilor locuitorilor satului Caraclau, comuna Barsanesti. Locul ales - departe de sat - este deosebit de pitoresc.
Camila de pe Munceii Uture la 45,13 km
In-afara de mai cunoscutele Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul, pe culmile Munceilor Uture, chiar aproape de acestea, mai pot fi intalnite inca alte stanci cu forme interesante sau bizare.
Lacul Andreoaie Boistea la 25,83 km
Lacul este unul natural, format in urma unei mari alunecari de teren intr-o alveola larga, formata in spatele limbii de alunecare, fenomen produs pe fata sudica a Platformei Pancesti - ce reprezinta jumatatea sud-estica a Culmii Pietricica. In plus despre Lacul Andreoaie si nu numai - In imprejurimile Lacului Andreoaie mai sunt alte cateva balti. Cutie noua la Lacul Andreoaie - În trecere pe la lac am constatat devalizarea ascunzisului si disparitia geocutiei.
Manastirea Bogdana la 29,9 km
Manatirea Bogdana este, poate cea mai cunoscuta - datorita accesibilitatii, dar si aspectelor cultural-istorice - dintre manastirile de pe valea Trotusului. Manastirea Bogdana - Manastirea este o bijuterie.
Cascada Scaricica Comanesti la 44,42 km
Depresiunea Comanesti, implicit orasul, sunt dominate de Obcina Laposului, extremitatea nord-estica Muntilor Ciucului. Cascada Scaricica - Comanesti - Am nimerit locatia mergand prin padure. Modalitatea mai grea de a ajunge la cascada - Exista mai multe modalitati de a ajunge la cascada. Spre ea porneste un traseu turistic clasic, candva marcat cu triunghi rosu, ce suie pe valea Supanului, un afluent al Trotusului.
Vorbim despre un mic varf al Subcarpatilor Vrancei (Platforma Zabrauti) de 699 m, unde, in timpul bataliilor purtate in zona in timpul Primului Razboi Mondial (1917), isi avea instalat un punct de observare a frontului, maresalul Alexandru Averescu.
Biserica de lemn din satul Buchila Nicolae Balcescu la 8,82 km
Este o bisericuta catolica mai putin cunoscuta, deservind cimitirul satului Buchila aflat la periferia sa. Traditia satului afirma ca biserica are cinci secole de existenta, dar e documentata doar din 1893.
Cazemata de pe Plaiul Magurii Casinului la 47,22 km
Magura Casinului a fost scena unor aprige si importante batalii în Primul Razboi Mondial. Lipsa creion - Rog pe primul geotrekkist care ajunge la acest ascunzis, sa completeze geocutia cu un creionas, nu mai lung de 8 cm.
Varful Benii Culmea Pietricica la 16,37 km
Varful Benii (740,6 m) este considerat cel mai inalt de pe Culmea Pietricica, o substructura a Subcarpatilor Moldovei.
Biserica de lemn Recea Gaiceana la 19,57 km
Biserica de lemn din catunul Recea, comuna Gaiceana este un monument istoric. Biserica a fost construita in 1864 de proprietara mosiei Gaiceana, Ecaterina Sturdza, pe locul uneia mai vechi, din 1808.
Negoiesti este satul de resedinta al comunei Stefan cel Mare, avand casele de-a lungul DN 11A, Onesti - Adjud, la cca 10 km de Onesti. Iazul Negoiesti - Stefan cel Mare - Surprins de frumusetea peisajului, era sa uit de cealalta comoara. Un alt drum de acces la iaz - Venind dinspre Onesti, am ratat intersectia recomandata in descriere.
Bisericuta veche din cimitirul Bogdanei la 28,72 km
Satul Bogdana este cunoscut prin manastirea de aici. Bisericuta veche din cimitirul Bogdanei - Urcusul de la asfalt pana la platou este unul accentuat. Independent sau poate legat de acest fapt, satul nu are biserica proprie si nici nu se stie sa fi avut candva.
Manastirea Cucova la 20,5 km
Este vorba despre o manastire episcopala, ortodoxa de stil vechi. Manastirea a fost infiintata in anii 1933-1934, imediat dupa trecerea la Calendarul Gregorian, de catre credinciosii ortodocsi ramasi pe stil vechi din zona comunelor bacaoane Valea Seaca si Orbeni.
Dealul Dracoaia la 35,28 km
Dealul Dracoaia se afla intre orasul Targu Ocna si comuna Dofteana, la nord-est de raul Trotus. Pe Drumul Crucii pe Dracoaia - Dealul Dracoaia reprezinta un cert punct de atractie aproape irezistibila. Dealul Dracoaia - Am gasit cutia in stare buna. Dealul este de tip hogback, o creasta ascutita care a ramas in urma eroziunii intr-o zona cu strate de duritati diferite, puternic inclinate.
Piatra cu ceaun Stogul de piatra la 45,6 km
Pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, pe partea impadurita dinspre localitatile Bolatau si Zemes, in zona Stogul de Piatra, gasim o multime de formatiuni stancoase interesante. Ceaunul a fost cu plin - Am gasit relativ usor cutia (ba chiar una dintre nepoatele noastre - 14 ani) doar pe baza indicatiilor. Drum in stare buna - Drumul de la Bolatau prin padure este in stare buna, cu ceva urme de exploatare a lemnului. A doua formatiune, cea mai cunoscuta, este Piatra cu ceaun, denumita astfel din cauza unei adancituri din spatele stancii, care are forma unui ceaun aproape perfect.
Dealul Sinislau delimiteaza spre sud teritoriul comunei Luizi-Calugara. Capela de pe acest deal, cu hramul Nasterea Sfantul Ioan Botezatorul, ca al catunului Suhard al comunei, a fost ridicata in 1932.
Piatra cu caldare mica Piatra Soimului Oituz la 39,34 km
Cautand Piatra cu caldare mare, am descoperit mai intai o alta stanca, de forma unui creier, care are pe partea laterala o mica (semi)caldare. Nici Caldarea Mica nu a fost goala - Ca si Caldarea Mare, si aceasta are un ce suficient de interesant care sa te faca sa tot stai pe ganduri privind-o. Neavand coordonate gps exacte, nu stiam inca daca o sa gasesc Piatra cu caldare propriu-zisa, sau nu.
Manastirea Sihastru Ploscuteni la 47,36 km
Ploscuteni este o localitate cu oarecare istorie, atestare secolul XVIII. Interesanta si prin prezenta unei populatii majoritar, 95 la suta, catolica intr-o zona eminamente ortodoxa.
Ochiul Huitoarei este o stanca din care izvoreste un parau, si care se afla pe dealul Huitoarei, deasupra comunei Dofteana. Pe fruntea Huitoarei - Un GPS bun te conduce cu exactitate la ascunzis. Ochiul Huitoarei - Mie mi-a reusit abia la a treia incercare. Aceasta piatra care se umezeste inainte de venirea ploii, este un fel de stanca-meteorolog, barometru natural.
Biserica veche din Dragusani la 14,24 km
Dragusani este un sat al comunei Parava cu casele grupate sau insirate de-a lungul paraului Dragusani. In capatul din amonte al satului se afla biserica Sfantul Nicolae.
Ruinele fostului schit Lapos Darmanesti la 44,48 km
Schitul Lapos, aflat sub muntele omonim, ce apartine Muntilor Ciucului, a fost infiintat de un calugar in 1737, functionand pana in 1850 cand a fost distrus de un incendiu. Ceea ce s-a salvat de la el a fost transportat la biserica din satul Lapos, unde exista si acum o barna din lemn insemnata cu anul 7242 (1734) provenita de la schit.
Cascada Bucias la 49,3 km
Rezervatia naturala Bucias este o rezervatie peisagistica cu chei si cascade, avand suprafata de 471 ha. Precizari suplimentare - Gasirea acestei geocutii este mai dificila fara un gps, fiind nevoie si de informatia altitudine. Cascada Bucias - Frumoasa cascada, frumos si punctul de belvedere.
Cetatuia dacica Titelca Tisesti Targu Ocna la 34,84 km
Intre izvoarele paraului Strigoiu - ce separa dealurile Chichilau și Pietrisu, afluent al Trotusului, la Tisești-Tg. Ocna, se inalta un delusor, Titelca, legat cu un istm ingust de Poiana Chichilau - o sa lata, la nord de dealul omonim.
Monumentul lui Gheorghe Donici Stefan cel Mare la 25,65 km
Gheorghe Donici (1849-1916) este un erou cu totul aparte, mort in lupta, in Primul Razboi Mondial, ca voluntar, la varsta de 67 de ani. Nu era sa fie - Am vrut sa caut zece ascunzisuri in aceasta zi. Eroul Gheorghe Donici are un nou ascunzis - Cum ascunzisul initial nu a rezistat si nici sanse de a fi reabilitat nu am intrevazut, am hotarat schimbarea locatiei, adaugand si un plus de interes obiectivului. Luptase, tot ca voluntar, si in Razboiul de Independenta din 1877-1878.
Trovantii de la Viisoara Muntii Berzunti la 29,98 km
Trovantii constituie o curiozitate, deja destul de comuna. Trovantii de la Viisoara - Muntii Berzunti - Pe acoperisul lumii-asa te simti langa crucea de pe dealul Docmana. Trovanti langa poteca, geocutie pe varful dealului - Ascunzisul amenajat pe delalul Docmanei a fost ultimul obiectiv cautat in acea zi. Chiar daca cei de la Costesti, Valcea reprezinta inca imaginea referentiala a subiectului, exista numeroase alte locatii cu dezvoltari mult mai spectaculoase.
Fortareata de piatra Piatra Soimului Oituz la 39,26 km
Coborand de pe culme pe latura vestica a dealului Piatra Soimului, am descoperit o interesanta fortareata construita din pietre, de fapt o amenajare militara din Primul Razboi Mondial. Am cucerit fortareata - Inca un obiectiv interesant de pe Piatra Soimului pe care il stiam de mult. Amenajarea consta dintr-un zid exterior si unul interior, niste trepte de piatra, respectiv interiorul fortaretei.
Capela Bozdos Valea Seaca Nicolae Balcescu la 10,23 km
Pe Dealul Bozdos (Ungureanului) ce domina satul Valea Seaca dinspre vest se afla, ca pe toate dealurile din nord-vestul Culmii Pietricica, o capela a puternicei comunitatii catolice bacauane de sub aceasta culme.
Piatra Uriasului de la Asau la 46,09 km
Vorbim despre rezultatul eroziunii asupra unui afloriment de gresie de Kliwa (poate cea mai dura gresie - continut de siliciu de vreo 98 procente). Uriasul adormit - Piatra seamana cu spinarea unui urias. Aparitia stratului la zi se petrece la capatul cozii sud-estice a Muntilor Tarcaului (Culmea Preluca Talharului).
Manastirea Buciumeni la 49,78 km
Manastirea tine, administrativ vorbind, de comuna Buciumeni, de care se leaga cateva personalitati cunoscute, nascute aici. Smaranda Braescu - prima femeie-parasutist din Romania - si Natalia Negru, scriitoare, sotia poetilor St O Iosif si Dimitrie Anghel.
Trovantii de la Viisoara - BerzuntiTrovantii constituie o curiozitate destul de comuna, in afara de cei de la Costesti, judetul Valcea, exista numeroase alte locatii, cu formatiuni asemanatoare. Trovantii din Viisoara se afla la nord-vest de sat, la aproximativ 700 m distanta de la drumul DC152.
Pasul, numit astfel, dupa catunul ce oficial nu mai exista, din el mai ramanand doar cateva locuinte de vara, separa Muntii Nemira de Muntii Ciucului.
Biserica de la Kontumac Ghimes. Despre existenta unei carantine, la postul de frontiera din Pasul Ghimes-Palanca, se vorbeste intr-un document din anul 1764; iar biserica ce a fost construita pentru a deservi personalul postului de frontiera dateaza din 1782. Aveti dreptate - Am ramas si eu nemultumit de ascunzis. Biserica Kontumac - Ascunzisul este foarte expus in zilele cu vizitatori. Acest gen de ascunzis nu rezista - Cand am ajuns la fata locului, nu era nimeni, puteam sa caut linistit.
Monumentul Ecaterinei Teodoroiu Straoane. Straoane ste o comuna situata pe DN 2L, Tisita-Panciu-Soveja, la cca 15 km de Tisita. Pietrele din monument - In drum spre Soveja ne-am oprit si la acest ascunzis foarte accesibil la prima vedere.
Pe o serie de harti, de exemplu Muntii Nemira - Dimap, apare localizata pe malul stang al Oituzului, putin in amonte de confluenta cu paraul Caraslau, o formatiune stancoasa cu denumirea in maghiara, Honvéd-kõ.
Sub Varful Lepsa. Culmea Musat-Lepsa-Stanisoara-Clabuc-Zboina Neagra reprezinta una dintre unitatile structurale majore ale Muntilor Vrancei, continuand spre nord, culmea principala a acestora, Musat-Lacauti-Goru. Varful lepsa e sub el - bis - Rugam primul gasitor al acestei cutii sa adauge pe titlului de pe
eticheta si de pe coperta jurnalului cuvantul SUB, iar daca suie si pe
Varful Lepsa si gaseste cutia de acolo sa taie de pe eticheta aceleia
acelasi cuvant . GeoStana de sub Varful Lepsa - Desi am trecut de vreo trei ori cu bicicleta pe drumul ce trece pe sub varf, deabia iarna acesta am reusit, in sfarsit, sa caut geocutia.
Cetatea noua a Romanului se afla pe raza comunei Gadinti, pe malul stang al raului Siret, la aproximativ 5 km de orasul Roman.
Varful Geamana Muntii Tarcaului. Varful Geamana este un important nod orografic al Muntilor Tarcaului, aflat pe o culmea importanta a sa, Runcul Stanelor - racordata la culmea principala in Batca Rachitei, in directie opusa (sud) Culmii Gosmanu.
Groapa cu pini Coza Tulnici. Groapa cu pini este o arie protejata, care se afla in satul Coza, comuna Tulnici, si este inclusa in Parcul Natural Putna - Vrancea.
Pe Magura Odobesti se afla nu mai putin de 4 asezaminte monahale, printre care Manastirea Tarnita, la cea mai mare altitudine.
Cascada Cernica. Cascada Cernica este o cadere de apa formata din mai multe trepte, care se afla pe parul Cernica, aproape de localitatea Poiana Sarata.
Casalotul din Caldari Muntii Tarcaului. La Caldari este numele unui mic perimetru aflat sub Culmea Scãrisoara, un picior al Muntelui Stogu - ultimul varf serios (1519 m) al Culmii Grindusu din Muntii Tarcaului.
Crucea Ciobanului Poiana Sarata. Este vorba despre trei fragmente ce au format candva o cruce, piciorul, ramas inca implantat in locul initial, un soclu natural de gresie, si cele doua parti laterale, gasite alaturi de picior.
Casa Babei Vrancioaia Barsesti. Conform legendei care circula in tinut, numele ar veni de la Tudora Vrancioaia, batrana care ar fi gazduit, ospatat si incurajat in casa ei pe domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare.
Stanca Gurguiata Muntii Vrancei. Unul dintre muntii Vrancei, relativ accesibil privirii dintr-o zona relativ circulata - perimetrul Cheilor Tisitei -, este Coza.
Pasul Musat - 1157 m - este situat pe culmea Musat-Lepsa, la baza primului varf.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.