Localitatea Fundu Tutovei (judetul Bacau) Resedinta: Plopana.
Atractii turistice - Harti, descrieri si comentarii detailate, poze, posibilitate de cautare, navigare pe teren in timp real pentru cei cu acces complet.

Locuri de vizitat si atractii turistice langa Fundu Tutovei, judetul Bacau

Manastirea Poglet Poglet este un sat al comunei Corbasca, numit in vechime Sucmezeu.
Biserica Faghieni Este o bisericuta de lemn documentata din 1930, probabil mai veche.
Cascadele Timide de pe valea Baltatei Paraiasul Baltata curge pe versantul estic al Culmii Pietricica, traverseaza satul Baltata (comuna Sarata) si se varsa in paraul Sarata, putin inainte ca si acesta sa dispara in raul Siret.
Monument de arhitectura medievala, podul de piatra din satul Cantalaresti, comuna Stefan cel Mare, a fost construit in secolul al XVII-lea, in anul 1636.
Biserica veche din Dragusani Dragusani este un sat al comunei Parava cu casele grupate sau insirate de-a lungul paraului Dragusani.
Manastirea Lipova In numele acestei manastiri sunt vehiculate informatii - uneori amestecate - despre trei locasuri de cult diferite, dintre care doar unul fiinteaza, prezentul geoobiectiv.
Picturi murale In cadrul unui proiect de regenerare urbana prin arta stradala, au fost schimbate zidurile gri a zeci de cladiri din orasul Bacau.
Manastirea Carmelitana din Luncani Carmelitii sunt prezenti in Romania din 1992, in Bacau din 1998, cand s-a inceput constructia manastirii de la Luncani. Manastirea Carmelitana din Luncani - Am fost pe punctul de a abandona cautarea. Carmelitani - La Iisus se ajunge pe o alee prin stanga.
Varful Benii Varful Benii (740,6 m) este considerat cel mai inalt de pe Culmea Pietricica, o substructura a Subcarpatilor Moldovei.
Capela de pe Magura Baltatei La baza Culmii Pietricica, pe versantul sau nord-estic, exista mai multe sate cu puternice comunitati de ceangai catolici.
Cetatea noua a Romanului se afla pe raza comunei Gadinti, pe malul stang al raului Siret, la aproximativ 5 km de orasul Roman.
Conacul Apostoleanu Mosia Gloduri - actualul Izvoru Berheciului - a apartinut in prima parte a secolul XX familiei Apostoleanu din Focsani. Coordonate ascunzis - Coordonatele indicate sunt ale geobiectivului.
Capela Bozdos Pe Dealul Bozdos (Ungureanului) ce domina satul Valea Seaca dinspre vest se afla, ca pe toate dealurile din nord-vestul Culmii Pietricica, o capela a puternicei comunitatii catolice bacauane de sub aceasta culme.
Biserica de lemn din satul Buchila Este o bisericuta catolica mai putin cunoscuta, deservind cimitirul satului Buchila aflat la periferia sa.
Cascada si Pestera Ghimelcea - Berzunti
Lunca Mircesti
Lunca Mircesti (Vasile Alecsandri), arie naturala protejata, rezervatie naturala de tip forestier.
Altarul de pe paraul Bahna Paraul Bahna traverseaza comuna Luizi-Calugara, ajungand in Siret dupa ce se uneste cu paraul Sarata.
Varful Dorosan Vorbim despre cel mai inalt varf (564 m) al Colinelor Tutovei.
Cetatea dacica Racatau Cetatea se afla pe malul stang al lacului de acumulare Racaciuni, implicit, al Siretului, in afara satului Racataul de Jos, dar pe raza administrativa a acestuia.
Capela Ghert Dealul Ghert delimiteaza spre nord teritoriul comunei Luizi Calugara, dominand unul dintre satele sale componente, Osebiti.
Capela Sinislau Dealul Sinislau delimiteaza spre sud teritoriul comunei Luizi-Calugara.
Manastirea Plopana Este o manastire noua, din anul 2000, de calugari, ridicata intr-o zona cu vechi traditii monahale.
Schitul Sfantul Alexie Ctitoria este de data recenta, 2016.
Biserica de lemn Valea Mare Biserica de lemn - inima de stejar - din satul Valea Mare, comuna Faraoani, este una dintre cele mai vechi dintre cele ale comunitatilor catolice din zona Bacaului.
Varful Mosului Satul Sarata, accesibil din Bacau pe o sosea asfaltata, a fost si incearca se redevina o importanta statiune balneo-climaterica locala.
Biserica de lemn Luncani O adevarata bijuterie arhitectonica si artistica, biserica de lemn de la Luncani a fost ctitorita, prin 1777, de un razes, Constantin Tumurug. Biserica de lemn Luncani - Cutia era un pic descoperita, dar in stare buna. Dar nu am gasit cutia - Buna, am ajuns la biserica, am cautat in scorburile a 2-3 nuci ce pareau a fi cel descris, dar nu am avut noroc.
Cineritele de la Somusca Cineriele sunt tufuri vulcanice - roci formate prin sedimentarea si consolidarea cenusii vulcanice.
Drumul Crucii de la Manastirea Carmelitana Drumul Crucii de la Manastirea Carmelitana Luncani
La Manastirea Carmelitana de la Luncani se arganizeaza numeroase activitati, se fac vizite, incheiate cu pelerinaje pe dealul din spatele manastirii, pe care s-a amenajat un Drum al Crucii. Drumul Crucii de la Manastirea Carmelitana - Luncani - In padurea din jurul manastirii a inceput concursul de triluri.
Capela Calvar Dealul Calvar domina dinspre vest comuna Luizi-Calugara.
Biserica de lemn Biserica de lemn din catunul Recea, comuna Gaiceana este un monument istoric.
Manastirea Sfanta Olga Manastirea Sfanta Olga
Manastirea, de data recenta - 2009 -, se afla pe una dintre colinele Tutovei.
Capela Ciciola Unul dintre varfurile importante ale Culmii Pietricica, de fapt, al doilea ca inaltime - 717 m -, este Varful Carunta, accesibil din satul Valea Mare (Faraoani).
Varful Hegesca Dealul Hegesca este un mic interfluviu dintre obarsiile paraului Bahna ce curge, drenat printr-un canal de beton, prin comuna Luizi-Calugara.
[ Sus ↑ ]
Piatra cu ceaun - Muntii Tarcau
Piatra cu ceaun - Muntii Tarcau
Stanca cu brazi (Stogul de Piatra) - Muntii Tarcau
Stanca cu brazi (Stogul de Piatra) - Muntii Tarcau
Dealul Vulpii - Botoaia - Ochiul de Stepa.
Altarul Pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, pe partea impadurita dinspre localitatile Bolatau si Zemes, gasim o multime de formatiuni stancoase interesante. La Altar am gasit geo-ofranda - Geocutia a fost gasita de nepoata noastra mai mica - 10 ani - doar pe baza indicatiilor, era OK.
Stanca cu brazi Multi au cautat-o, putini au gasit-o. Printre sute de abriuri - Ajungerea la obiectiv necesita ceva efort, meritat insa cu prisosinta de frumusetea sa. Stanca cu brazi - Stogul de piatra - Dupa drumul din toamna la Piatra cu ceaun, am crezut ca voi realiza obiectivele din zona relativ usor. E alta cutie - Cutia gasita de dvs a fost pusa de noi, in ideea marturisita in comentariul anterior, ca cea initiala, a Trekkinklubului, ar fi disparut.
La Izvoare, Balta Paradisul Verde
Varful Maguricea Maguricea este un deal cu doua cocoase proeminente, de 522 m si 512 m, aflat in capatul estic, extrem, al uneia dintre culmile secundare importante ale Muntilor Ciucului, interfluviul Uz-Ciobanus.
Sonda straveche de la Poieni Este vorba despre cea mai veche sonda sapata prin foraj mecanic din Romania. Sonda straveche de la Poieni - Targu Ocna - Desi zona e intens circulata, trebuie sa ne gandim ca asa a inceput dezvoltarea industriala a Vaii Trotusului - cu extractia bogatiilor subsolului (sare, carbune, petrol). Titlul comentariului - Este inutil folosirea titlului ascunzisului pentru titlul comentariului. Usor de gasit, mai greu de scos - Am parcat pe marginea drumului, undeva intre sonda straveche si cimitirul eroilor, deplasandu-ma apoi pe jos pana la ambele ascunzisuri.
Lacul Asau Este un lac rezultat in urma unei stravechi alunecari masive, petrecute pe pantele sudice ale Dealului Muncelu al Prelucai Talharului - unul dintre picioarele sud-estice ale Muntilor Tarcaului. Lacul Osoi - Daca tot am ajuns aici, am cautat un unghi potrivit pentru a incadra panoramic lacul.
Lacul Filigeni Format pe paraul Supanelu (Fierastrau), un afluent al Supanului (ce ajunge, la randul lui, in Trotus), Lacul Filigeni isi datoreaza aparitia bararii cursului paraului de alunecarea unei halde de steril provenit de la Mina Filigeni (avand gura pe paraul Supanu). Formatul grade - rapid, precis, si fara greseli - Coordonatele gps sunt pastrate in baza de date ale site-urilor web in formatul grade (dd. Un lac activ - Lacul Filigeni nu a secat, si pentru un timp oarecare, va ramane lac. Multumesc pentru coordonate - Folosind Geoplaner am verificat pozitia ascunzisului (A), respectiv a lacului Filigeni (B), pe baza coordonatelor primite.
Biserica ortodoxa din Radeana Radeana este un mic sat aflat la granita dintre cartierul Borzesti al Onestiului si comuna Stefan cel Mare. Biserica ortodoxa din Radeana - Stefan cel Mare - Omul sfinteste locul, e valabil in Radeana.
Cascada Duras Printre multele, dar, in general, micile si, totusi, spectaculoasele cascade ale Muntilor Tarcau, Cascada Duras este una care beneficiaza de acest ultim atu. Modificari descriere - Din neglijenta am consemnat ca distanta din capatul Negulestilor pana la Cascada Duras 8-9 km.
Varful Cosna Varful Cosna este ultimul, mai rasarit (784 m), de pe cel mai zdravan - lungime și altitudini - dintre Plaiurile Nemirei: Muntele Mic - Pãltinis - Cosna. Fara priveliste, dar cu transee - De la monument am facut o mica plimbare spre varful care se afla la doar 500 m.
La Jgheaburi Sub Dealul Chichilau - terminația nordica a Dealului Coșna, ce domina dinspre sud-est confluenta Slanic-Trotus, pe versantul sau estic, se afla un brau de gresie, ce iese la zi sub forma unor stanci de diferite forme.
Stanca cu chip de om de la Serbesti Stanca cu chip de om de la Serbesti este o rezervatie naturala geologica, declarata monument al naturii.
Stanca Burlii de pe Dealul Cristan Dealul Cristan este fragmentul principal (median) al unui interfluviu de la periferia estica a Muntilor Tarcaului.
Biserica de la fostul Schit al Lipovenilor Schitul Lipovenilor se afla aproape de obarsia paraului Doamna, afluent al Bistritei, numita Bahrinu Mare.
Locul fosilifer Dealul Repedea, Barnova
Monumentul de pe Dealul Cosna Dealul Cosna este ultimul mai important - altitudinal, vorbind - de pe cel mai lung dintre Plaiurile Nemirei: Muntele Mic - Paltinis - Cosna. Acces auto - La monument se poate ajunge si cu masina. Am pornit din satul Nicoresti - Ma pregateam sa pornesc spre dealul Cosna, pe traseul marcat cu cruce rosie, din Targu Ocna.
[ Sus ↑ ]
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.