Localitatea Carligi (judetul Bacau) Resedinta: Filipesti.
Autentificare/Inregistrare --> Atractii turistice - Harti, descrieri si comentarii detailate, poze, posibilitate de cautare, navigare pe teren in timp real pentru cei cu acces complet.Locuri de vizitat si atractii turistice langa Carligi, judetul Bacau
Varful Hegesca Culmea Pietricica la 27,14 kmDealul Hegesca este un mic interfluviu dintre obarsiile paraului Bahna ce curge, drenat printr-un canal de beton, prin comuna Luizi-Calugara. Este plesuv si acoperit de vegetatie pitica, stepica, datorita subsolului pietros ce iese in parte la zi.
Piatra Uriasului de la Asau la 49,93 kmVorbim despre rezultatul eroziunii asupra unui afloriment de gresie de Kliwa (poate cea mai dura gresie - continut de siliciu de vreo 98 procente). Uriasul adormit - Piatra seamana cu spinarea unui urias. Aparitia stratului la zi se petrece la capatul cozii sud-estice a Muntilor Tarcaului (Culmea Preluca Talharului).
Biserica de lemn din Luminis la 30,21 kmVechea biserica a satului Luminis - numele din 1965 al satului Iapa, comuna Piatra Soimului, a functionat pana in 1949. A fost ridicata in 1874 din barne de brad fixate pe talpi de stejar asezate pe temelie de piatra.
Stanca Burlii de pe Dealul Cristan la 39,78 kmDealul Cristan este fragmentul principal (median) al unui interfluviu de la periferia estica a Muntilor Tarcaului.
Poiana cu lac si foisor Muntii Tarcaului la 44,02 kmLa capatul unui sir de obiective naturale pitoresti si interesante - Statiunea balneara Negulesti, Schitul Sfantul Andrei, Cascada Duras, Lacul Iapa, se afla o veche amenajare cinegetica, avand drept principala componenta un foisor ridicat in marginea unei poieni ce are in mijloc un laculet.
Schitul Mastacan la 29,44 kmInfiintat in 1996 de trei maici de la M-rea Varatec, schitul se pustieste dupa 1999, chiar dupa ce i se construise o bisericuta de lemn. Din 2001 devine schit de calugari, dar cu cate un vietuitor pasager, abia din 2002 populandu-se prin venirea a 4 calugari de la Manastirea Ceahlau.
Padurea Corhanei Dobreni la 41,96 km
Padurea Corhanei, Dobreni
Padurea Corhanei, Dobreni
Biserica Faghieni Izvoru Berheciului la 40,06 kmEste o bisericuta de lemn documentata din 1930, probabil mai veche. Faghieni este un mic sat ce apartine comunei Izvoru Berheciului.
Parcul zoologic Cozla Piatra Neamt la 41,53 kmParcul Cozla este amenajat pe versantul sudic al muntelui Cozla, Piatra Neamt. Ascunzis nou - Cu ocazia parcurgerii unui traseu de toamna pe Cozla si pe dealul vecin, Carlomanu, alegand ca punct de intrare/iesire in/din traseu micul parc zoologic de sub deal, am socotit oportun sa amenajam un geoascunzis in zona. Parcul Zoo - Acces usor de la Colibele Haiducilor sau Zoo. Gasim aici un micut parc zoologic, ce reuneste specii reprezentative din fauna locala, ursi, lupi, vulpi, caprioare, pasari.
Piatra Crapata Munceii Uture la 37,86 kmMunceii Uture reprezinta un vanjos brat lateral din extremitatea sud-estica a Muntilor Tarcaului, desprins din Culmea Runcu Stanelor - prelungirea sudica a culmii Gosmanului. Piatra Crapata Runcu - Am urcat pe jos pana la Runcu si de acolo la obiectiv.
Camila de pe Munceii Uture la 36,3 kmIn-afara de mai cunoscutele Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul, pe culmile Munceilor Uture, chiar aproape de acestea, mai pot fi intalnite inca alte stanci cu forme interesante sau bizare.
Lacul Veselaru la 32,66 kmLacul are lungimea maxima de 50 m, latimea medie de 30 m si adancimea maxima de 12 m. A aparut in 1940 in urma unei alunecari de teren, fiind format pe treapta superioara a acesteia.
Dealul Vulpii Botoaia la 38,49 km
Dealul Vulpii - Botoaia - Ochiul de Stepa.
Dealul Vulpii - Botoaia - Ochiul de Stepa.
Lacul Iapa la 44,12 kmLacul Iapa este, daca nu cel, printre cele mai recente lacuri, cat de cat notabile, aparute in mod natural. Este consecinta unei masive alunecari de pamant pornite, in jurul anului 2010, de pe unul dintre versantii paraului Iapa, a carei limba a blocat complet curgerea paraului Iapa, afluent al Bistritei.
Stanca cu chip de om de la Serbesti la 33,69 kmStanca cu chip de om de la Serbesti este o rezervatie naturala geologica, declarata monument al naturii. Stanca Serbesti prezinta forme interesante, printre care putem aminti Chipul uriasului culcat, Mosul adormit si Fereastra din perete.
Manastirea Plopana la 28,7 kmEste o manastire noua, din anul 2000, de calugari, ridicata intr-o zona cu vechi traditii monahale.
Drumul Crucii de la Manastirea Carmelitana Luncani la 20,22 kmLa Manastirea Carmelitana de la Luncani se arganizeaza numeroase activitati, se fac vizite, incheiate cu pelerinaje pe dealul din spatele manastirii, pe care s-a amenajat un Drum al Crucii. Drumul Crucii de la Manastirea Carmelitana - Luncani - In padurea din jurul manastirii a inceput concursul de triluri.
La deget Stogul de piatra la 36,16 kmIn zona Stogul de piatra, pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, gasim in padure o multime de formatiuni stancoase interesante. Acces spre obiectiv - Acces de la biserica din Bolatau (fost Taragan) = 4. Prima formatiune pe care o intalnim venind dinspre biserica din Bolatau, este Stanca La deget.
Biserica de lemn din satul Buchila Nicolae Balcescu la 34,64 kmEste o bisericuta catolica mai putin cunoscuta, deservind cimitirul satului Buchila aflat la periferia sa. Traditia satului afirma ca biserica are cinci secole de existenta, dar e documentata doar din 1893.
Altarul Stogul de piatra la 36,38 kmPe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, pe partea impadurita dinspre localitatile Bolatau si Zemes, gasim o multime de formatiuni stancoase interesante. La Altar am gasit geo-ofranda - Geocutia a fost gasita de nepoata noastra mai mica - 10 ani - doar pe baza indicatiilor, era OK. Altarul este cea de a treia stanca interesanta din seria celor din zona Stogul de piatra.
Cetatea noua a Romanului Gadinti la 19,17 km
Cetatea noua a Romanului se afla pe raza comunei Gadinti, pe malul stang al raului Siret, la aproximativ 5 km de orasul Roman. A fost ridicata in 1466 pentru a face parte din cetatile de aparare a Moldovei.
Cetatea noua a Romanului se afla pe raza comunei Gadinti, pe malul stang al raului Siret, la aproximativ 5 km de orasul Roman. A fost ridicata in 1466 pentru a face parte din cetatile de aparare a Moldovei.
Cascada Bahrin la 38,93 kmBahrinul Mic este numele unui segment - cel de obarsie - al unui mic aflunt al Bistritei. La varsare se numeste Sasca.
Varful Cernegura Muntii Tarcaului la 40,17 kmMuntele Cernegura treprezinta bastionul extrem nord-estic al Muntilor Tarcaului, dominand dinspre sud orasul Piatra Neamt. Varful Cernegura - Gasit geocutia in crapatura de la baza fagului.
Picturi murale Bacau la 23,1 kmIn cadrul unui proiect de regenerare urbana prin arta stradala, au fost schimbate zidurile gri a zeci de cladiri din orasul Bacau. Picturile murale au fost realizate cu vopsea purificatoare de aer, astfel incat Bacaul este azi orasul cu cele mai multe picturi purificatoare din Europa.
Lunca Mircesti la 35,58 km
Lunca Mircesti (Vasile Alecsandri), arie naturala protejata, rezervatie naturala de tip forestier.
Lunca Mircesti (Vasile Alecsandri), arie naturala protejata, rezervatie naturala de tip forestier.
Biserica de lemn Valea Mare Faraoani la 36,28 kmBiserica de lemn - inima de stejar - din satul Valea Mare, comuna Faraoani, este una dintre cele mai vechi dintre cele ale comunitatilor catolice din zona Bacaului.
Varful Mosului Sarata la 28,79 kmSatul Sarata, accesibil din Bacau pe o sosea asfaltata, a fost si incearca se redevina o importanta statiune balneo-climaterica locala. Izvoarele sarate de aici au fost captate si in jurul lor s-a infiripat o ministatiune de bai aflata in proprietatea Centrului Catolic de Siritualitate Sfantul Ieremia din Iasi.
La Deget Munceii Uture la 36,13 kmLocatia este descrisã deja pe site ca punct de interes. Bucuria descoperirii - Urmand indicatiile am avut bucuria sa descopar locatia. Interesantele forme antropomorfe ce pot fi decelate pe stancile din locul respectiv ne-au determinat sa-l evidentiem odata in plus.
Altarul de pe paraul Bahna Luizi-Calugara la 26,33 kmParaul Bahna traverseaza comuna Luizi-Calugara, ajungand in Siret dupa ce se uneste cu paraul Sarata.
Stanca Piatra Soimului la 35,5 kmPromontoriul este situat in comuna care i-a imprumutat numele (anterior Calu-Iapa - Calu), la granita dintre satele Piatra Soimului-Calu si Poieni-Fundu Calului, pe stanga paraului Calu. Impresioneaza prin faleza din frunte, alcatuita din strate de gresie de grosimi diferite.
Biserica de lemn din Piatra Soimului la 32,46 kmMonument istoric, biserica este ridicatã in anul 1792, înlocuind o bisericuța ce aparținea unui vechi schit sarbesc-lipovenesc. Impresioneaza detaliile tehnice ale constructiei (imbinarile grinzilor, imbracamintea de scanduri batute in cuie forjate) cat si stilul amenajarilor interioare (tavanul naosului si catapeteasma).
Cascadele Timide de pe valea Baltatei Culmea Pietricica la 30,54 kmParaiasul Baltata curge pe versantul estic al Culmii Pietricica, traverseaza satul Baltata (comuna Sarata) si se varsa in paraul Sarata, putin inainte ca si acesta sa dispara in raul Siret.
Manastirea Tazlau Tazlau la 29,91 kmManastirea Tazlau este o manastire de calugari, ctitorie a lui Stefan cel Mare avand peste 500 de ani vechime. Este situata la 36 km de Piatra Neamt, sora mai mica a manastirii Putna.
Piatra cu ceaun Stogul de piatra la 35,81 kmPe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, pe partea impadurita dinspre localitatile Bolatau si Zemes, in zona Stogul de Piatra, gasim o multime de formatiuni stancoase interesante. Ceaunul a fost cu plin - Am gasit relativ usor cutia (ba chiar una dintre nepoatele noastre - 14 ani) doar pe baza indicatiilor. Drum in stare buna - Drumul de la Bolatau prin padure este in stare buna, cu ceva urme de exploatare a lemnului. A doua formatiune, cea mai cunoscuta, este Piatra cu ceaun, denumita astfel din cauza unei adancituri din spatele stancii, care are forma unui ceaun aproape perfect.
Capela Bozdos Valea Seaca Nicolae Balcescu la 34,39 kmPe Dealul Bozdos (Ungureanului) ce domina satul Valea Seaca dinspre vest se afla, ca pe toate dealurile din nord-vestul Culmii Pietricica, o capela a puternicei comunitatii catolice bacauane de sub aceasta culme.
Capela Calvar Luizi-Calugara la 26,6 kmDealul Calvar domina dinspre vest comuna Luizi-Calugara. Capela de pe acest deal, are hramul Coborarea Duhului Sfant, acelasi cu al partii centrale a satului Luizi-Calugara.
Cineritele de la Somusca la 40,84 kmCineriele sunt tufuri vulcanice - roci formate prin sedimentarea si consolidarea cenusii vulcanice. Cele de la Somusca, com Cleja, fac parte dintr-un orizont mai larg ce ajunge pana in valea Siretului.
Crucisatorul Munceii Uture la 36,39 kmPe culmile Munceilor Uture sunt raspandite numeroase steiuri izolate, urme ale dezagregarilor din perioadele glaciare. Unele sunt mai cunoscute, indeosebi prin dimensiuni sau prin accesibilitate, precum Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul.
Manastirea Lipova la 26,11 kmIn numele acestei manastiri sunt vehiculate informatii - uneori amestecate - despre trei locasuri de cult diferite, dintre care doar unul fiinteaza, prezentul geoobiectiv.
Conacul Apostoleanu Izvoru Berheciului la 35,81 kmMosia Gloduri - actualul Izvoru Berheciului - a apartinut in prima parte a secolul XX familiei Apostoleanu din Focsani. Coordonate ascunzis - Coordonatele indicate sunt ale geobiectivului. Conacul de aici a fost mostenit de Alexandru Apostoleanu nepot al familiei fondatoare, Gheorghe si Smaranda Apostoleanu din Focsani.
Biserica de la fostul Schit al Lipovenilor la 42,41 kmSchitul Lipovenilor se afla aproape de obarsia paraului Doamna, afluent al Bistritei, numita Bahrinu Mare. Bahrin fiind o alta denumire a schitului.
Capela Sinislau Luizi-Calugara la 27,5 kmDealul Sinislau delimiteaza spre sud teritoriul comunei Luizi-Calugara. Capela de pe acest deal, cu hramul Nasterea Sfantul Ioan Botezatorul, ca al catunului Suhard al comunei, a fost ridicata in 1932.
Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita Muntii Berzunti la 45,04 kmVarful Tarnita, cu cei 892 m ai sai, este unul dintre cele mai importante de pe culmea principala a Muntilor Berzunti, cel mai important al jumatatii vestice a crestei. Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita - Am abordat varful Tarnita dinspre nord, plecand de la lac. Dansand cu serpii - Constatam ca e al doilea scunzis publicat de noi, dupa cel de la Castrul Arutela din judetul Valcea, pazit de un sarpe. Ssingurul cu peste 800 m.
Cascada si Pestera Ghimelcea Culmea Pietricica la 36,77 km
Cascada si Pestera Ghimelcea - Berzunti
Cascada si Pestera Ghimelcea - Berzunti
Cetatea dacica Racatau la 48,97 kmCetatea se afla pe malul stang al lacului de acumulare Racaciuni, implicit, al Siretului, in afara satului Racataul de Jos, dar pe raza administrativa a acestuia.
Stanca cu brazi Stogul de piatra la 36,03 kmMulti au cautat-o, putini au gasit-o. Stanca cu brazi - Stogul de piatra - Dupa drumul din toamna la Piatra cu ceaun, am crezut ca voi realiza obiectivele din zona relativ usor. E alta cutie - Cutia gasita de dvs a fost pusa de noi, in ideea marturisita in comentariul anterior, ca cea initiala, a Trekkinklubului, ar fi disparut. Deseori turisti o confunda cu Piatra cu ceaun.
Cascada Pusu Cernegura la 40,41 kmFara valente morfometrice deosebite, casacada Pusu de pe Muntele Cernegura exista si subzista sub forma unui firicel de apa spanzurat pe un prag stancos de circa 6-7 m.
[ Sus ↑ ]
Varful Soiul Mare Muntii Ciucului. Soiul Mare, sau Gura Muntelui, cu cei 1553 m ai sai, este cel mai inalt varf al Muntilor Ciucului. 
Pe culme Piatra Soimului Oituz. Cautand Piatra cu palarie de pe Piatra Soimului, am ajuns la un moment dat pe culme. Culmea Pietrei Soimului are si o surpriza - Nu mai ajunsesem pe micul platou al Dealului Piatra Soimului de foarte multi ani. De pe micul platou nu prea avem o priveliste buna, dar zona prezinta interesante formatiuni stancoase, care merita sa fie vizitate.
Cascada Supanu. Cascada Supanu se afla in apropierea orasului Comanesti, pe paraul Supanu. La a doua tentativa - La a doua tentativa, am reusit. Cascada Supanu - Am ridicat manusa - Am raspuns provocarii. Exista aici o serie de caderi de apa, iar caderea principala insumeaza aproximativ 10 m, din mai multe trepte.
Cascada Scaricica Comanesti. Depresiunea Comanesti, implicit orasul, sunt dominate de Obcina Laposului, extremitatea nord-estica Muntilor Ciucului. Cascada Scaricica - Comanesti - Am nimerit locatia mergand prin padure. Modalitatea mai grea de a ajunge la cascada - Exista mai multe modalitati de a ajunge la cascada. Spre ea porneste un traseu turistic clasic, candva marcat cu triunghi rosu, ce suie pe valea Supanului, un afluent al Trotusului.
Ochiul Huitoarei. Ochiul Huitoarei este o stanca din care izvoreste un parau, si care se afla pe dealul Huitoarei, deasupra comunei Dofteana. Pe fruntea Huitoarei - Un GPS bun te conduce cu exactitate la ascunzis. Ochiul Huitoarei - Mie mi-a reusit abia la a treia incercare. Aceasta piatra care se umezeste inainte de venirea ploii, este un fel de stanca-meteorolog, barometru natural.
Trovantii de la Viisoara Muntii Berzunti. Trovantii constituie o curiozitate, deja destul de comuna. Trovantii de la Viisoara - Muntii Berzunti - Pe acoperisul lumii-asa te simti langa crucea de pe dealul Docmana. Trovanti langa poteca, geocutie pe varful dealului - Ascunzisul amenajat pe delalul Docmanei a fost ultimul obiectiv cautat in acea zi. Chiar daca cei de la Costesti, Valcea reprezinta inca imaginea referentiala a subiectului, exista numeroase alte locatii cu dezvoltari mult mai spectaculoase.
Vechiul cimitir evreiesc Lunca de Jos. Desi este situat pe teritoriul actualei comune Lunca de Jos (catunul Valea Mare, comuna Lunca de Jos), cimitirul a apartinut comunitatii evreiesti din Ghimes-Faget. Cimitir lasat in uitare - Am parcat in apropierea barierei de cale ferata de la intersectia spre Valea Rece. 
La stanci Paraul Boghii. Vorbim despre un grup de stanci dintre care se detaseaza una masiva, de vreo 10 m inaltime. Hrib fara palarie, tobogan, si cap de animal culcat - Dupa ce am vizitat monumentul de pe dealul Cosna, respectiv varful omonim, am decis sa cobor si pana la grupul de stanci din apropiere. 
Baltile Nemirei. Sub acest nume sunt destul de putin cunoscute doua lacuri formate pe o larga treapta de alunecare de pe versantul estic al Nemirei Mari. Baltile Nemirei - Dupa un parcurs de 90 minute de la Varful Nemira Mare, pe la crucea metalica a lui Carpinis, pe Scari la vale, pe fostul drum forestier de exploatare in jos, apoi la stanga la intersectia cu drumul de la Balti spre Ciunget. Balta mica are dimensiunile de 5o m x 20 m si adancimea, probabil, nu mai mult de 1 m, avand tendinta de colmatare, cea mare este relativ circulara, cu diametrul de cca 70 m, si pare a avea 2-3 m adancime.
Casalotul din Caldari Muntii Tarcaului. La Caldari este numele unui mic perimetru aflat sub Culmea Scãrisoara, un picior al Muntelui Stogu - ultimul varf serios (1519 m) al Culmii Grindusu din Muntii Tarcaului. 
Lacul Cuejdel II. Este un lac de data foarte recenta, aparand in urma unor alunecari masive produse in versantul stang al bazinulului inferior al paraului Cuejdel in anul 1978. Lacul Cuejdel cel mai mare lac de baraj natural din tara - Am gasit cutiuta relativ usor. 
Stanca Faraonul Valea Supanului Comanesti. Cu cca 2 km inainte de a se varsa in Trotus, paraul Supanu este putin inghesuit de versantii abrupti a Tiglelor, Mica si Mare, aceasta din urma formandu-i, pe o portiune, versantul drept. Nu am reusit sa vad faraonul, dar am vazut doua capete - Urmand sugestiile am rezolvat mai intai prima problema, gasirea ascunzisului. Faraonul, intre imagine si imaginatie - Eu am reusit sa o conving pe Marelena (sotia mea) sa vada Faraonul, si fara multa persuasiune din partea mea, ceea ce, credeti-ma, e un argument solid ca Faraonul poate fi vazut de oricine. La cateva zeci de metri deasupra albiei ies la zi strate de gresie cladite in felurite moduri, unele putand starni imaginatia, precum Faraonul.
Varful de la Sipotul lui Motoc. Varful in cauza se afla la extremitatea Plaiului Stogu, un picior al Culmii Berzuntiului. [ Sus ↑ ]
Atractii turistice Parcovaci
- Atractii turistice Margineni
Localitati apropiate: Galbeni la 2,68 km, Liliac la 2,85 km.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.