Localitatea Valea Popii (judetul Arges) Resedinta: Mihaesti.
Acces din orasul Zarnesti - Cabana Plaiul Foii, apoi traseul montan Cabana Plaiul Foii - Poiana Tamasel triunghi rosu, apoi punct galben pana la Cabana Garofita Pietrei Craiului. Am gasit cu usurinta comoara - Neavand la dispozitie un gps, doar am sunat acasa pe cineva sa ma ghideze cu info de pe net. Comoara din Pestera Stanciului - Coordonatele gps nu te mai ajuta la cautarea acestei geocutii.
Casa lui Paul Everac, Podu Dambovitei
La Sinaia, vizavi de magazinul Penny, pe cealalta parte a drumului national DN1, putem observa un perete interesant de stanca.
Cheile vaii Cheita se infatiseaza ca o anexa a Cheilor Mari, prezenta acestora fiind legata de paraul Cheita, afluent pe stanga a Dambovitei.
Canionul de langa ruinele cetatii Oratia este un canion deosebit de spectaculos.
Cheile Mari ale Dambovitei incep din marginea de sud-est a comunei Rucar, ele desfasurandu-se pe o lungime de circa 2,8 km, pana la marginea de sud a localitatii Podu Dambovitei.
Lucrarea de la Izvorul Rece a fost executata de Nestor Urechia, inginer dirigent al caii nationale Campina-Predeal, in anul 1906, din indemnul ministrului lucrarilor publice Ion C Gradisteanu.
Rolul cetatii Poienari a fost de a asigura refugiu pentru domnitor si de a adaposti o mica garnizoana, compusa din 5-7 osteni - cetatea a fost construita in 2 etape.
Un microfenomen geologic determinat de o pornitura de teren si completat de eroziunea ulterioara, ambele fenomene fiind active in continuare.
Stanca Franz Josef se afla la numai 10 minute de mers de la Stana Regala. Guten tag, Franz Josef! - Sambata am ajuns la Stanca Franz Josef, facand un mic popas langa Stana Regala din motive de ploaie si masa.
Stanca Sfanta Ana se gaseste aproape de intersectia dintre drumul spre Cota 1400 si drumul care duce spre Poiana Stanii.
Complexul aulic a fost edificat intre secolele XIV-XVII si a reprezentat locul de unde domnii care au rezidat aici au condus Tara Romaneasca, centrul de concepere a luptei pentru neatarnare si focar de cultura si civilizatie. Gaina moarta din parc - Dupa ce am vizitat Curtea Domneasca (am platit 6 RON pentru intrare), am ocolit zidurile si am vizitat si parcul.
Moroeni - DJ 714 - 15 km pana o bifurcatie unde vom vede o cabana din lemn negru si grinzi rosii.
Paraul Izvorul Dorului izvoreste din versantii muntilor Vanturis si Varful cu Dor.
Poteca de sub Coltii lui Barbes este parte a traseului turistic marcat cu punct rosu.
Cetatea Oratia se afla in imediata apropiere a soselei care urca din localitatea Podu Dambovitei spre Moeciu, la o curba a drumului, acolo unde exista si o parcare langa sosea.
Padurea Trivale, Pitesti. Am gasit comoara ieri duminica - Destul de bogata si bine ascunsa. Am gasit comoara - Nu am luat nimic.
Prima alee terapeutica din Oltenia se afla in comuna Nicolae Balcescu, la poalele dealului Mangureni.
Orasul lalelelor PitestiSimfonia Lalelelor - expozitia anuala de flori din Pitesti, supranumit Orasul lalelelor sau Olanda Romaniei, este traditie de primavara a orasului.
Lacul de acumulare Vidraru a fost creat de barajul Vidraru pe raul Arges, in 1966, pentru productia de energie electrica.
Trambulinele din Valea Carbunari, Rasnov
La aproximativ 2 km de la intrarea in Cheile Zarnestilor dinspre Zarnesti, ajungem la intersectia cu valea Vladusca, respectiv la intrarea in cheile inguste ale acesteia, Cheia Pisicii.
De la cabana Piscu Negru, pe valea Caprioara, urmand marcajul triunghi albastru, putem ajunge la lacul Caltun.
Lacul Doftana (Zorile) se afla in cartierul Zorile din satul Doftana, la est de fosta gara de pe linia de cale ferata Campina-Telega.
Podul feroviar de la Zorile Doftana. Podul feroviar de la Zorile este un fost pod metalic de cale ferata, construit peste raul Doftana, care facea legatura cartierului Zorile din satul Doftana cu orasul Campina.
Panorama spre castelul Bran
Refugiu Salvamont Prapastiile Zarnestilor - Piatra Craiului
Varful marcheaza una dintre extremitatile Muntilor Grohotis, concret, capatul unuia dintre picioarele terminale ale acestor munti impinse inspre Subcarpați.
Baiul Mare, cu cei 1895 m ai sai, este cel mai inalt varf al Muntilor Baiului.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.